Select Page

Uretroplastia bulbară

Ce implică procedura?

Această procedură se face pentru corectarea stricturilor de uretră bulbară (zona dintre scrot şi anus). O posibilă cauză pentru apariţia stricturilor poate fi introducerea anterioară de instrumente sau catetere sau bolile cu transmitere sexuală, însă majoritatea stricturilor nu au o cauză clară.

Uretra bulbară fiind relativ mobilă, oferă posibilitatea de a îndepărta o îngustare mai mică de 2 cm şi lipirea capetelor peste un cateter (uretroplastie anastomotică), iar  stricturile foarte scurte pot fi reunite fără îndepărtarea vreunei părţi din uretră. Procedura se numeşte uretroplastie anastomotică termino-terminală (cap la cap).

În cazul stricturilor lungi, recurente sau complicate, lărgirea se face printr-o incizie în zona îngustată şi introducerea unei grefe (uretroplastie de augmentare), iar pentru stricturile foarte lungi, cicatrizate, este necesară realizarea unei combinaţii de mărire şi reunire (uretroplastie anastomotică de augmentare).

Înainte de a fi de acord să faceţi această  intervenţie, este posibil să vi se recomande să faceţi o uretrogramă, adică o radiografie care prezintă uretra şi evaluează lungimea stricturii. Aceasta se realizează prin introducerea unui cateter foarte fin în vârful uretrei şi injectarea unei substanţe de contrast (un colorant care apare pe radiografie) când se face radiografia.

 

Ce alternative există?

pic 08
  • Monitorizarea – nu se întreprinde nimic.
  • Dilatarea– presupune o întindere repetată cu ajutorul unor dilatatoare de plastic sau din metal, dilatare pe care este posibil să trebuiască să o continuaţi dumneavoastră (autodilatare intermitentă).
  • Uretrotomia optică– este o operaţie telescopică care presupune tăierea în interiorul zonei îngustate.

Atât dilatarea repetată cât şi uretrotomia presupun un risc mare de reapariţie a stricturii.

 

Cum se desfăşoară ziua intervenţiei?

Urologul (sau un membru din echipa sa)  va face o scurtă examinare a istoricului şi a medicaţiei dumneavoastră şi vă va explica din nou în ce constă intervenţia pentru ca dumneavoastră să vă daţi consimţământul. Veţi discuta şi cu anestezistul pentru a stabili dacă doriţi anestezie generală sau anestezie spinală precum şi despre ameliorarea durerii după intervenţie. Este posibil să vi se recomande utilizarea unei perechi de şosete compresive şi să vi se facă o injecţie cu heparină pentru subţierea sângelui şi pentru prevenirea formării de cheaguri  care ar putea ajunge în plămâni. Echipa de medici va hotărî dacă trebuie să continuaţi utilizarea acestora după ce mergeţi acasă.

Detalii despre intervenţie

  • procedura se efectuează de obicei sub anestezie generală.
  • înainte de intervenţie este posibil să vi se administreze antibiotice, după ce aţi fost atent testat din punct de vedere alergologic.
  • se face o incizie în perineu (între zona posterioară a scrotului şi anus).
  • se deschide uretra pe lungimea porţiunii îngustate, de obicei această incizie se face pe partea din uretră care se găseşte cel mai aproape de ţesutul erectil.
  • se identifică capetele uretrei, se îndepărtează ţestutul cicatricial găsit, iar marginile sănătoase se cos peste un cateter.
  • dacă este necesară o grefă (augmentare), atunci se foloseşte o parte din mucoasa bucală (din interiorul obrazului) şi se coase pe uretră.
  • rana de la mucoasa bucală se va vindeca foarte repede; unii urologi prefera sa coase zona de unde se recolteaza mucoasa altii lasa rana sa se vindece de la sine.
  • pielea se închide cu fire resorbabile.
  • este posibil să fie nevoie de un dren temporar.
  • se va introduce un cateter în vezică unde trebuie să rămână pentru o perioadă cuprinsă între una şi trei săptămâni.
  • intervenţia durează aproximativ 2-3h.
  • spitalizarea poate dura o noapte sau două.

 

Intervenţia implică efecte secundare?

Mai jos sunt trecute posibilele efecte secundare şi rata riscului de apariţie. Unele dintre ele se rezolvă de la sine  sau sunt reversibile, altele nu. Nu am trecut aici, individual, efectele secundare foarte rare (care au loc la 1 din 250 de pacienţi). Impactul acestor efecte secundare poate varia foarte mult de la pacient la pacient, însă aceste riscuri vă pot fi prezentate individual de către medicul dumneavoastră.

Efecte secundare     Risc
Infecţii ale tractului urinar care necesită tratament cu antibiotice – la 1 din 2 & 1 din 10 pacienţi

 

Umflare, disconfort şi echimoze (învineţire) la locul intervenţiei – la 1 din 2 & 1 din 10 pacienţi

 

Disconfort sau amorţeală în gură în zona de unde s-a prelevat grefa din mucoasa bucală – la 1 din 2 & 1 din 10 pacienţi

 

Jet urinar împrăştiat – la 1 din 2 & 1 din 10 pacienţi

 

Formarea de noi stricturi care necesită noi intervenţii sau alt tratament – la 1 din 10 & 1 din 50 pacienţi
Disfuncție erectilă ce să necesite tratament după intervenția chirurgicală – la 1 din 10 & 1 din 50 pacienţi
Infectarea rănilor sau infecţii urinare care necesită tratament cu antibiotic – la 1 din 10 & 1 din 50 pacienţi
Imposibilitatea uretrei de a se uni complet ceea ce duce la scurgeri urinare în jurul liniei de sutură (fistulă) – la 1 din 50 & 1 din 250 pacienţi
Durere în timpul actului sexual cu ejaculare redusă – la 1 din 50 & 1 din 250 pacienţi
Deschiderea limitata a gurii sau amorteala a buzelor dupa prelevarea mucoasei bucale – la 1 din 50 & 1 din 250 pacienţi
Probleme de anesteziere sau probleme cardiovasculare care necesită terapie intensivă (inclusiv infecţii pulmonare, embolie pulmonară, accident vascular cerebral, tromboză venoasă profundă, infarct şi deces) – la 1 din 50 & 1 din 250 pacienţi (anestezistul va estima riscul individual).

 

Care sunt riscurile de a contracta o infecţie nosocomială (intraspitalicească)?

Riscul de infecţie intraspitalicească este de aproximativ 8% (se poate întâmpla la 8 din 100 de pacienţi); acest risc include MRSA (infecţie cu Staphylococcus aureus rezistent la Meticilină) sau infecţie gastrică cu Clostridium difficile. Posibilitatea este mai mare în cazul în care faceţi parte dintr-un grup de pacienţi „cu risc crescut” cum ar fi pacienţii cu:

–      tuburi de drenaj pe perioadă îndelungată (catetere);

–      vezica extirpată;

–      spitalizări îndelungate;

–      internări repetate.

 

La ce trebuie să se aştepte pacientul când ajunge acasă?

  • vi se va înmâna o copie după biletul de ieşire pentru dumneavostră şi una pentru medicul curant.
  • veţi fi consiliat în legătură cu recuperarea la domiciliu.
  • veţi fi programat pentru scoaterea cateterului, dacă această etapă nu s-a realizat înainte de externare.
  • dacă este necesar, vi se va elibera o reţetă pentru antibiotice sau alte medicamente.
  • se va stabili o dată pentru control.

 

Informaţii generale referitoare la procedurile chirurgicale

Înainte de procedură

Trebuie să-i anunţaţi pe medici în cazul în care aveţi:

  • un implant (stent, înlocuire de articulaţie, pacemaker, valvă cardiacă, grefă de vas de sânge).
  • sunteţi infectat cu MRSA sau aţi avut o astfel de infecţie.
  • luaţi în mod regulat antiagregante plachetare (medicamente pentru subţierea sângelui: warfarină, aspirină, clopidogrel, rivaroxaban sau dabigatran).
  • risc crescut de noua variantă a CJD (boala Creutzfeldt-Jakob)(dacă aţi avut  un transplant de cornee, transplant  de dura mater sau vă aflaţi sub tratament cu hormoni de creştere).

 

După procedură, înainte de a merge acasă vă vom spune cum s-a desfăşurat intervenţia, iar dumneavoastră trebuie să vă asiguraţi că:

  • aţi înţeles ce s-a făcut în timpul procedurii;
  • l-aţi întrebat pe medic dacă totul a decurs conform planului;
  • aţi înţeles ce trebuie sau ce este interzis să faceţi când ajungeţi acasă;
  • aţi anunţat medicul dacă simţiţi disconfort;
  • ştiţi cum se vor desfăşura lucrurile de acum înainte;
  • aţi întrebat când vă puteţi relua activităţile obişnuite.

Veţi primi toate informaţiile referitoare la lucrurile la care trebuie să fiţi atent după ce mergeţi acasă, precum şi datele de contact ale clinicii în cazul în care apare vreo problemă.

Fumatul şi intervenţia

Este recomandat să renunţaţi la fumat înainte de orice intervenţie deoarece fumatul poate înrăutăţi problemele urologice şi creşte riscul de complicaţii post intervenţie.

Condusul după intervenţie

Dumneavoastră vă revine răspunderea să vă asiguraţi că sunteţi apt pentru a conduce după o intervenţie chirurgicală.

[ea_bootstrap scroll_off='true']