Informații despre stricturile de uretră
La barbați, uretra este un tub care transportă urina din vezica urinară și sperma din canalele de ejaculare, din corp spre exterior. Din vezică, aceasta trece prin prostată, sfincterul dvs. extern (muschiul care va ajuta să nu pierdeți urina), perineul (zona dintre scrot și anus) și penisul.
Uretra este împărțită în șase regiuni (prezentate mai sus și descrise mai jos), denumite după structurile care o înconjoară:
| Meatul extern (regiunea 1) | Deschiderea uretrei vizibilă la vârful penisului |
| Fosa naviculara (regiune 2) | Se extinde în interiorul glandului până la meatul urinar extern și este înconjurată de corpul spongiosum al glandului |
| Uretra peniană (regiunea 3) | Porțiunea care trece prin penis |
| Uretra bulbar (regiunea 4) | Porțiunea care trece prin “bulbul” penisului în perineu |
| Uretra membranoasă (regiunea 5) | Porțiunea care trece prin mușchiul extern al sfincterului (valvei) |
| Uretra prostatică (regiunea 6) | Porțiunea care trece prin glanda prostatică |
Urologii descriu, de asemenea, uretra ca fiind împărțită în două secțiuni principale:
– o secțiune anterioară (frontală) (regiunile 1-4) și
– o secțiune posterioară (spate) (regiunile 5- 6).
Uretra este înconjurată de un cilindru de țesut spongios denumit corpus spongiosum (imaginea stânga). Acesta împreună cu alți doi cilindri din penis (corpii cavernoși), se umple cu sânge pentru a face penisul rigid în timpul erecției.
Ce este o strictură de uretră?
O strictură uretra este o îngustare cauzată de cicatrizarea mucoasei uretrei și a corpului spongios din jur. Stricturile pot varia de la mai puțin de 1 cm lungime până la cele care se extind pe întreaga lungime a uretrei. Acestea pot apărea în orice punct de-a lungul uretrei, dar sunt cel mai adesea observate în regiunea bulbară.
Care sunt cauzele stricturilor uretrale?
Cauza cea mai probabilă depinde de locul stricturii.
În general, cele mai frecvente motive sunt:
| Idiopatic | Cauza necunoscută |
| Inflamator | Cauzate de infecție sau inflamație în uretra, de ex. • infecții cu transmitere sexuala (ITS) de ex. Gonoree • inflamație cronică, de ex. lichen sclerosus (LS) cunoscut și ca balanita xerotica obliterans (BXO) |
| Traumatic | Cauzate de rănirea uretrei, de ex. • o cadere călare pe bara transversală a unei biciclete • alte traume pelvine prin strivire |
| Iatrogena | Cauzate de intervenția medicală, de ex. • proceduri urologice repetate care implică trecerea instrumentelor de-a lungul uretrei • cateterizarea uretrală • radioterapie sau chirurgie la organele adiacente |
| Congenital | Condiții moștenite, de ex. • hipospadias (sau ca urmare a unei intervenții chirurgicale anterioare de corectare a hipospadiaselor) |
Ce simptome pot avea dacă am strictură de uretră?
Stricturile scurte sau mai largi este posibil să nu dea simptome. În stricturile uretrale mai strânse este posibil să întâlniți una sau mai multe dintre următoarele:
• fluxul urinar slab și senzația de golire incompletă a vezicii;
• pulverizarea sau împărțirea jetului urinar;
• necesitatea de a urina frecvent (frecvența urinară);
• infecții ale tractului urinar;
• forța redusă de ejaculare și volumul redus de ejaculare;
• durere la urinare.
Ce se întâmplă dacă lăsăm o strictură netratată?
O strictură poate acționa ca o “strangulare” care impiedică golirea completă a vezicii. Acest lucru duce la reținerea unei cantități de urină în vezica urinară ce poate duce la infecții ale vezicii urinare, prostatei sau rinichilor și poate duce la formarea de pietre. Toate aceste condiții pot provoca leziuni vezicii urinare pe termen lung și insuficiență renală.
Cum este diagnosticată o strictură?
Dacă aveți un debit urinar redus sau vezica urinară nu se golește complet la o scanare ecografică a vezicii după ce ați urinat se poate ridica suspiciunea unei stricturi uretrale.
O strictură poate fi diagnosticată prin:
• examinare – mai ales dacă îngustarea este vizibilă la vârful penisului;
• imposibilitatea trecerii unei camere sau a unui cateter uretral – în timpul investigării simptomelor urinare, în special atunci când strictura este aproape de vezică;
• uretrografie – o radiografie efectuată folosind un mediu de contrast (colorant) introdus în uretră pentru a evalua anatomia uretrei;
• scanare cu ultrasunete (ecografie);
• scanare RMN.
O uretrografie (imaginea) este o radiografie care arată anatomia uretrei. Plasăm un cateter foarte fin în vârful penisului și îl folosim pentru a injecta substanța de contrast vizibilă la expunerea cu raze X.
Unii urologi preferă să utilizeze ecografia în evaluarea uretrei. Folosind un gel aplicat pe penis, uretra este scanată din exterior, în timp ce urinați. Acest lucru are avantajul de a arăta anatomia mai clar, în special extinderea oricărei cicatrici în jurul uretrei.
Ce tratament este disponibil pentru stricturi?
Sunt disponibile mai multe tipuri de tratament, variind de la proceduri conservatoare sau minim invazive pana la operatii complexe de reconstructie. Scopul tratamentului este de a ameliora simptomele cauzate de strictura si daca este posibil de a reduce riscul recidivei stricturii.
Tipul de tratament pe care il recomandam depinde de mai multi factori:
• preferinta dvs. ca pacient;
• locul si lungimea stricturii dvs.;
• cauza stricturii tale;
• toate tratamentele anterioare pe care le-ati urmat pentru strictura dumneavoastra;
• starea dumneavoastra generala de sanatate.
Monitorizarea stricturii uretrale
Dacă simptomele dvs. nu sunt supărătoare, este posibil să vă monitorizăm pur și simplu și să intervenim numai dacă simptomele se agravează sau există riscul de afectare a stării dumneavoastră de sănătate pe termen lung. Aceasta implică, de obicei, controale regulate la urologul dvs. pentru testele privind debitul urinar și ecografia aparatului urinar.
S-ar putea să recomandam abandonarea tratamentului conservator dacă:
• simptomele urinare se agravează;
• debitul dvs. scade semnificativ; sau
• cantitatea de urină care rămâne în vezica după urinare crește.
Dilatarea uretrală
Sub anestezie locală trecem un dilatator din plastic sau metal (în imagine) în uretra pentru a lărgi zona îngustă. După aceea, vă putem învața să treceți la fel un dilatator sau un cateter (sondă) prin uretră până în vezică pentru a menține zona de strictură largă, (auto-dilatare intermitentă).
Există un risc relativ ridicat ca strictura să recidiveze folosind această metodă, astfel încât urologul dvs. vă va recomanda repetarea dilatării uretrale la anumite intervale de timp.
Uretrotomie internă (optică)
Sub anestezie generală sau în coloană, trecem o cameră prin uretra pentru a tăia strictura. Prin această procedură se obține lărgirea stricturii uretrale. Țesutul cicatricial ce determină Îngustarea rămâne pe loc. Veți avea nevoie de obicei de un cateter uretral (un tub până în vezică trecut prin uretră) cel putin 24 de ore după procedură. În mod normal, această procedură necesită doar o zi de spitalizare. Vi se va cere să vă întoarceți mai târziu în ambulator pentru a extrage cateterul uretral. Dacă aveți o uretrotomie optică pentru prima dată, exista un risc 1/2 (50%) de recidivă a stricturii, astfel încât poate fi necesar repetarea acesteia. Dacă strictura dumneavoastră a reapărut după o uretrotomie anterioară, riscul de recurentă este și mai mare.
Uretroplastia
Aceasta este o operație complexă care implică repararea secțiunii bolnave a uretrei pentru a impiedica reapariția stricturii. Ea necesită un timp anestezic mai lung, este o operație deschisă (clasică) are un risc operator mai mare, efecte secundare mai mari decât uretrotomia optică internă sau dilatarea uretrei.
Procedurile complexe de uretroplastie pot fi disponibile numai într-un număr limitat de centre. Urologul vă va putea sfătui dacă operația dumneavoastră trebuie efectuată într-una din aceste unități specializate, cu sediul într-un alt spital, clinică sau regiune.
Uretroplastia are o rată de succes mult mai mare în tratarea simptomelor și prevenirea revenirii stricturii decât cele mai multe alte forme de tratament.
Tipul de procedură necesar poate varia foarte mult, în funcție de locație, de lungimea și de etanseitatea stricturii, dar, în termeni generali, următoarele abordări sunt utilizate cel mai frecvent:
• Pentru stricturile de uretra bulbara
• Uretroplastie bulbara anastomotică – dacă strictura ta este scurtă se taie și se scoate zona îngustată și se reunesc împreună capetele sănătoase.
• Uretroplastie cu augmentare de mucoasă bucală – dacă strictura ta este mai lungă, tăiem zona îngustată și folosim o bucată de mucoasă bucală ca grefa pentru a lărgi strictura.
• Uretroplastie anastomotică cu augmentare de grefă de mucoasă bucală – pentru stricturile lungi, strâmte se taie zona bolnavă, se unesc capetele sănătoase împreună și se folosește și o grefă de mucoasă bucală pentru a se lărgi uretra.
Aceste proceduri necesită o incizie (tăiere) în perineu (între anus și scrot), o sedere de spital de 1 sau 2 zile, un cateter în vezica urinară timp de 2-3 saptămâni și de 4-6 săptămâni de repaus.
• Pentru stricturile de uretra peniană
• Uretroplastie peniana în două etape – aceasta implică două operații la câteva luni distanță între ele și este cel mai adesea folosită pentru stricturile uretrei penisului. În prima etapă, facem o tăietură pe fața de jos a penisului, deschidem uretra și îndepărtăm toate țesuturile bolnave. Folosim o bucată de mucoasă bucală ca o grefă și o fixăm în zona de strictură cu fire de sutură. Suturăm pielea penisului pe marginea grefei, lăsând grefa expusă. După această etapă, meatul uretral (deschiderea externă) va fi situat mai jos decât a fost înainte de procedura pe partea inferioară a penisului, mai aproape de scrot. Introducem un cateter în vezică, timp de douâ până la trei săptămâni, pentru a preveni trecerea urinei peste grefa de mucoasă bucală și pentru a permite o alimentare cu sânge a țesuturilor din penis. A doua etapă a uretroplastiei se face câteva luni mai târziu, după ce grefa de mucoasă bucală are vase noi de sânge. Grefa de mucoasă bucală o rulam sub forma unui tub pentru a reconstrui uretra și închidem pielea penisului peste partea superioară a acesteia. Încă o data, de obicei, punem un cateter în vezică, timp de două până la trei săptămâni.
• Uretroplastie peniană într-o singură etapă – reconstrucția se face printr-o singură procedură. În mod obișnuit, folosim o grefă de mucoasă bucală, dar uneori folosim o grefă de piele din pielea penisului sau prepuț pentru a mări uretra.
Cateter uretral pe termen lung sau cateter suprapubic
Dacă aveți mai multe probleme medicale sau dumneavoastră doriți să evitați tratamentul invaziv, putem recomanda introducerea unui cateter pe termen lung (Foto). Acest cateter poate fi introdus în vezica urinară prin uretra (un cateter uretral) sau prin peretele abdominal deasupra osului pubian (un cateter suprapubic). Cateterele ameliorează simptomele cauzate de strictura de uretră. Dar ele pot provoca iritații ale vezicii urinare, infecții urinare și pietre ale vezicii urinare. Cateterele pe termen lung trebuie schimbate la fiecare opt până la 12 săptămâni. Urologul vă va sfătui cu privire la intervalul dintre schimbari și tipul de cateter.