Rezecția transuretrală de tumori vezicale

Ce implică această procedură?

Această procedură implică extirparea unei tumori (excrescenţe) din vezica urinară utilizând o sursa de energie (curent electric) sau laserul printr-un endoscop introdus de-a lungul uretei (conductului urinar) în vezică.

Ce alternative există?

Radioterapia – radioterapie cu rază externă într-o serie de tratamente poate fi potrivită în anumite tipuri de tumori.
Chimioterapie – institalţii în vezică cu anumite medicamente (în fazele incipiente) sau administrate intravenos (în fazele mai avansate).
Extirparea vezicii – utilizând proceduri deschise, laparoscopice (gaura cheii) sau o altă opţiune în cazul tumorilor avansate ar fi tehnicile asistate de robot.

Cum se desfăşoară ziua procedurii?

Medicul urolog (sau un membru din echipa sa) va face o scurtă examinare a istoricului şi a medicaţiei dumneavoastră şi vă va explica din nou în ce constă procedura pentru ca dumneavoastră să vă daţi consimţământul. Veţi discuta şi cu anestezistul pentru a stabili dacă doriţi anestezie generală sau anestezie spinală precum şi despre ameliorarea durerii după intervenţie. Este posibil să vi se recomande utilizarea unei perechi de şosete compresive şi să vi se facă o injecţie cu heparină pentru subţierea sângelui şi pentru prevenirea formării de cheaguri care ar putea ajunge în plămâni. Echipa de medici va hotărî dacă trebuie să continuaţi utilizarea acestora după ce mergeţi acasă.

Detalii despre procedură

procedura se efectuează fie sub anestezie generală (pacientul este adormit pe durata acesteia) fie sub anestezie spinală (pacientul nu simte nimic de la mijloc în jos).
în general se injectează un antibiotic înainte de procedură, după testarea alergologică prealabilă.
se introduce un endoscop în vezică prin uretră pentru a vizualiza tumora.
utilizând electrocauterul (curent electric) sau energie laser, se face rezecţia (răzuirea) tumorii de pe peretele vezicii, fragment cu fragment.
sângerările sunt oprite prin cauterizarea bazei tumorii folosind electrocauterul sau laserul.
fragmentele din vezică se îndepărtează prin secţionare şi sunt trimise apoi pentru examenul histopatologic.

pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge prin uretră se introduce un cateter vezical pentru irigare.
imediat după procedură se fac instilaţii cu Mitomycin C sau Epirubicina (medicament oncologic) în vezică şi acesta va rămâne în vezică timp de o oră.
procedura poate dura între 15 minute şi 90 de minute, în funcţie de mărimea tumorii şi de numărul de tumori din vezică.
spitalizarea pentru această procedură durează între una şi trei zile.

Procedura implică efecte secundare?

Mai jos sunt trecute posibilele efecte secundare şi rata riscului de apariţie. Unele dintre ele se rezolvă de la sine sau sunt reversibile, altele nu. Nu am trecut aici, individual, efectele secundare foarte rare (care au loc la mai puţin de 1 din 250 de pacienţi). Impactul acestor efecte secundare poate varia foarte mult de la pacient la pacient, însă aceste riscuri vă pot fi prezentate individual de către medicul dumneavoastră.

Efecte secundare	Risc
Uşoară senzaţie de arsură sau sângerare la urinare o perioadă scurtă după procedură	– aproape la toţi pacienţii
Necesitatea unui tratament complementar pentru a preveni formarea de noi tumori (instilaţii cu Mitomycin C, Epirubicina)	– aproape la toţi pacienţii
Infecţii ale vezicii urinare care necesită tratament cu antibiotic	-la 1 din 10 & 1 din 50 de pacienţi
Această procedură singură nu oferă garanţia vindecării de cancer	-la 1 din 10 & 1 din 50 de pacienţi
Reapariţia tumorii şi/sau îndepărtarea incompletă a acesteia	-la 1 din 10 & 1 din 50 de pacienţi
Sângerare întârziată sau continuă care necesită o altă intervenţie pentru îndepărtarea chegurilor de sânge	– la 1 din 50 & 1 din 250 de pacienţi
Sângerare întârziată care necesită îndepărtarea cheagurilor de sânge sau altă intervenţie	– la 1 din 50 & 1 din 250 de pacienţi
Lezarea ureterelor (tuburile care duc urina din rinichi către vezică) care necesită alt tratament	– la 1 din 50 & 1 din 250 de pacienţi
Lezarea uretrei cu formare tardivă de ţesut cicatricial şi stricturi uretrale	– la 1 din 50 & 1 din 250 de pacienţi
Perforarea vezicii care necesită un cateter temporar sau reconstrucţie prin intervenţie chirurgicală deschisă	– la 1 din 50 & 1 din 250 de pacienţi
Probleme anestezice sau cardiovasculare care pot necesita terapie intensivă (inclusiv infecţii toracice, embolie pulmonară, accident vascular cerebral, tromboză venoasă profundă, infarct şi deces)	– la 1 din 50 & 1 din 250 de pacienţi (anestezistul vă poate estima riscul individual).

Care sunt riscurile de a contracta o infecţie nosocomială (intraspitalicească)?

Riscul de infecţie intraspitalicească este de aproximativ 8% (se poate întâmpla la 8 din 100 de pacienţi); acest risc include MRSA (infecţie cu Staphylococcus aureus rezistent la Meticilină) sau infecţie gastrică cu Clostridium difficile. Posibilitatea este mai mare în cazul în care faceţi parte dintr-un grup de pacienţi „cu risc crescut” cum ar fi pacienţii cu:

– tuburi de drenaj pe perioadă îndelungată (catetere);

– vezica extirpată;

– spitalizări îndelungate;

– internări repetate.

La ce trebuie să se aştepte pacientul când ajunge acasă?

vor apărea sângerări şi cheaguri de sânge în urină care pot dura câteva zile.
este posibil ca la început urinarea să producă disconfort, însă problema se poate remedia cu analgezice uşoare de genul paracetamolului.
vă veţi simţi obosit şi „stors”.
este posibil să apară resturi de sânge din uretră, mai ales în cazul în care a fost nevoie ca uretra să fie „întinsă” pentru a introduce endoscopul.
sângerările pot dura până la trei săptămâni după ce pierderea de sânge iniţială s-a oprit; aceste sângerări poartă denumirea de hemoragie secundară şi sunt cauzate adesea de o infecţie a vezicii.
dacă sângerarea nu vă permite să urinaţi, trebuie să luaţi imediat legătura cu medicul curant sau cu urologul.
veţi primi recomandări în legătură cu recuperarea la domiciliu.
veţi primi o copie a biletului de ieşire pentru dumneavoastră şi una pentru medicul curant.
dacă este necesar, vi se va elibera o reţetă pentru antibiotice şi alte medicamentele necesare
fragmentele de tumoră vezicală vor fi examinate la microscop, iar rezultatele vor fi discutate într-o întâlnire cu o echipă multidisciplinară.
pacientul şi medicul curant vor fi informaţi în legătură cu rezultatele şi se va face o întâlnire pentru a discuta despre tratamentul necesar în continuare.

Există vreo modalitate de a preveni problemele post-operatorii?

Da, există câteva măsuri care pot fi de ajutor:

Beţi multe lichide – trebuie să beţi cel puţin doi litri de lichide în primele două trei zile pentru a dilua urina şi pentru a reduce disconfortul la urinare. Această măsură ajută de asemenea la curăţarea vezicii astfel încât să existe o şansă mai mică de formare a cheagurilor şi ca urina să aibă un flux uşor.
Administrarea de paracetamol – cu excepţia cazului în care există o cauză medicală pentru care nu puteţi lua paracetamol, în primele 24-48 ore acesta vă va face urinarea mai confortabilă.
Administrarea de antibiotice – dacă vi s-a dat recomandat un tratament cu antibiotice, trebuie să îl faceţi până la capăt.
Încercaţi să rămâneţí activ – recuperarea va fi accelerată de reluarea activităţilor normale de îndată ce simţiţi că puteţi; în primele zile după externare, este posibil să simţiţi nevoia să dormiţi mai mult decât de obicei.
Aveţi grijă la infecţiile urinare – chiar dacă există sânge în urină, este puţin probabil ca disconfortul la urinare să se datoreze unei infecţii, însă dacă faceţi febră (peste 37,5°C) sau dacă urina devine tulbure şi groasă, atunci poate fi vorba de o infecţie şi trebuie să vă adresaţi imediat medicului curant pentru a hotărî dacă este nevoie de tratament cu antibiotic.

Dacă este foarte dureros să eliminaţi cheagurile sau nu puteţi urina deloc, trebuie să vă adresaţi medicului imediat.

Informaţii generale referitoare la procedurile chirurgicale

Înainte de procedură

Trebuie să-i anunţaţi pe medici în cazul în care aveţi:

un implant (stent, înlocuire de articulaţie, pacemaker, valvă cardiacă, grefă de vas de sânge).
luaţi în mod regulat antiagregante plachetare (medicamente pentru subţierea sângelui: warfarină, aspirină, clopidogrel, rivaroxaban sau dabigatran).
sunteţi infectat cu MRSA (Staphylococcus aureus rezistent la Meticilină) sau aţi avut o astfel de infecţie.
risc crescut de noua variantă a CJD (boala Creutzfeldt-Jakob)(dacă aţi avut un transplant de cornee, transplant de dura mater sau vă aflaţi sub tratament cu hormoni de creştere).

După procedură, înainte de a merge acasă vă vom spune cum s-a desfăşurat intervenţia, iar dumneavoastră trebuie să vă asiguraţi că:

aţi înţeles ce s-a făcut în timpul procedurii;
l-aţi întrebat pe medic dacă totul a decurs conform planului;
aţi anunţat echipa de medici dacă simţiţi disconfort;
aţi înţeles ce trebuie sau ce este interzis să faceţi când ajungeţi acasă;
ştiţi cum se vor desfăşura lucrurile de acum înainte;
aţi întrebat când vă puteţi relua activităţile obişnuite.

Veţi primi toate informaţiile referitoare la lucrurile la care trebuie să fiţi atent după ce mergeţi acasă, precum şi datele de contact ale clinicii în cazul în care apare vreo problemă.

Fumatul şi intervenţia

Ar fi ideal dacă aţi renunţa la fumat înainte de orice procedură medicală, deoarece fumatul poate cauza cancer de tract urinar, poate favoriza recidiva cancerului deja existent sau progresia lui şi poate creşte riscul de complicaţii post intervenţie, de aceea recomandăm insistent tuturor persoanelor cu cancer de vezică urinară să renunţe la fumat.

Condusul după intervenţie

Dumneavoastră vă revine răspunderea să vă asiguraţi că sunteţi apt pentru a conduce după o intervenţie chirurgicală.