Nefrectomie parțială

Ce implică această procedură?

Îndepărtarea chirurgicală a unei părţi din rinichi, împreună cu grăsimea care îl înconjoară, printr-o incizie în abdomen sau în spate, în cazul unei suspiciuni de cancer renal.

Ce alternative există?

Monitorizarea – tumora este lăsată în rinichi şi este monitorizată atent pentru orice semn de creştere.
Nefrectomie radicală deschisă – întregul rinichi şi ţesuturile înconjurătoare se îndepărteazăprintr-o incizie în abdomen sau în spate.
Nefrectomie laparoscopică parţială – îndepărtarea doar a acelei părţi din rinichi unde se află tumora, folosind o tehnică endoscopică (tip “gaura cheii”); aceasta poate fi efectuată și cu ajutorul robotului.
Nefrectomie laparoscopică radicală – se îndepărtează întregul rinichi, cu ajutorul unei tehnici endoscopice (tip “gaura cheii”); aceasta poate fi efectuată si cu ajutorul robotului.
Crioablaţie – îngheţarea tumorii cu sonde de metal răcite prin intermediul ghidării CT a tehnicilor endocopice (tip “gaura cheii”) sau prin puncţie directă prin piele.
Ablaţie cu radiofrecvenţă – se utilizează curent electric pentru a “încălzi” tumora sub controlul razelor X, fără a leza zona înconjurătoare a rinichiului.

Cum se desfăşoară ziua procedurii?

Medicul urolog (sau un membru al echipei sale) va face o scurtă examinare a istoricului şi a medicaţiei dumneavoastră şi vă va explica din nou în ce constă procedura pentru ca dumneavoastră să vă confirmaţi consimţământul. Medicul anestezist va discuta cu dumneavoastră despre opţiunile de anestezie generală sau spinală, precum şi modalităţile de ameliorare a durerii după intervenţie. Este posibil să vi se recomande utilizarea unei perechi de şosete compresive şi să vi se facă o injecţie cu heparină pentru subţierea sângelui şi pentru prevenirea formării de cheaguri care ar putea ajunge în plămâni. Echipa de medici va hotărî dacă trebuie să continuaţi utilizarea acestora după ce mergeţi acasă.

Detalii despre procedură

în general această procedură se efectuează sub anestezie generală.
de obicei, înainte de procedură vi se administrează un antibiotic injectabil, după ce aţi fost testat alergologic.
se eliberează rinichiul şi grăsimea înconjurătoare cu ajutorul instrumentelor şi se îndepărtează partea de rinichi în care se află tumora, împreună cu grăsimea care o înconjoară.
uneori se introduce un stent în sistemul de drenare a rinichiului pentru a ajuta vindecarea; acesta este îndepărtat endoscopic mai târziu.
rana se închide cu fire absorbabile (care dispar în mod normal după două trei săptămâni), copci sau capse şi se injectează anestezic local în răni pentru diminuarea durerii.
se introduce un cateter în vezică pentru a monitoriza cantitatea de urină eliminată; acesta este scos imediat ce vă puteţi mişca.
de obicei se introduce un tub de dren în zona din care a fost extirpată tumora pentru a preveni acumularea de lichid; tubul este îndepărtat când nu se mai drenează nimic.
procedura durează între una şi trei ore, în funcţie de complexitatea situaţiei.
spitalizarea durează de obicei cinci-şapte zile.

După o operaţie majoră în zona abdominală, există câteva tehnici necesare pentru o recuperare mai rapidă, pentru reducerea timpului de spitalizare şi pentru scăderea riscului unei noi internări. Pacienţii sunt încurajaţi să se ridice în picioare cât mai curând posibil pentru a reduce riscul formării de cheaguri de sânge în picioare şi pentru a ajuta intestinele să-şi reia funcţia. După procedură vi se vor arăta nişte tehnici de respiraţie profundă şi exerciţii pentru picioare şi vi se va recomanda să începeţi să beţi lichide şi să mâncaţi cât mai curând posibil.

Procedura implică efecte secundare?

Mai jos sunt trecute posibilele efecte secundare şi rata riscului de apariţie. Unele dintre ele se rezolvă de la sine sau sunt reversibile, altele nu. Efectele secundare care au loc foarte rar (la mai puţin de 1 pacient din 250) nu au fost menţionate individual. Impactul acestor efecte secundare poate varia foarte mult de la pacient la pacient; cereţi sfatul medicului chirurg în legătură cu riscurile şi impactul lor asupra dumneavoastră:

Efecte secundare	Risc
Durere sau disconfort la locul inciziei	– aproape la toţi pacienţii
Meteorism abdominal temporar (distensie abdominală cauzată de gaze)	– aproape la toţi pacienţii
Este posibil ca anomalia din rinichi să nu fie cancer	– la 1 din 2 & 1 din 10 de pacienţi
Peretele abdominal se poate umfla sub rană, din cauza lezării nervilor care irigă musculatura	– la 1 din 2 & 1 din 10 de pacienţi
Sângerări, infecţie, durere sau hernie în zona inciziei, care necesită tratament în continuare	– la 1 din 10 & 1 din 50 de pacienţi
Poate fi necesară extirparea întregului rinichi în cazul în care extirparea parţială nu este considerată posibilă	– la 1 din 10 & 1 din 50 de pacienţi
Scurgeri urinare din marginea tăiată a rinichiului fiind necesar nou tratament (ex. inserarea unui stent ureteric)	– la 1 din 10 & 1 din 50 de pacienţi
Sângerări care necesită transfuzie, embolizare sau altă operaţie (inclusiv pierderea întregului rinichi)	– la 1 din 10 & 1 din 50 de pacienţi
Imposibilitatea de a îndepărta întreaga tumoră fiind necesară monitorizare atentă sau un nou tratament într-un alt moment	– la 1 din 10 & 1 din 50 de pacienţi
Probleme anestezice sau cardiovasculare care pot necesita terapie intensivă (inclusiv infecţii toracice, embolie pulmonară, accident vascular cerebral, tromboză venoasă profundă, infarct şi deces)	– la 1 din 50 & 1 din 250 de pacienţi (medicul anestezist vă poate estima riscul individual)
Deschiderea accidentală a cavității pulmonare care necesită inserarea temporară a unui dren toracic	– la 1 din 50 şi 1 din 250 de pacienţi
Implicarea sau lezarea structurilor locale din apropiere (vase de sânge, splină, ficat, plămân, pancreas şi intestin) care necesită o operaţie mai extinsă	– la 1 din 50 şi 1 din 250 de pacienţi

Care sunt riscurile de a contracta o infecţie nosocomială (intraspitalicească)?

Riscul de infecţie intraspitalicească este de aproximativ 8% (se poate întâmpla la 8 din 100 de pacienţi); acest risc include MRSA (infecţie cu Staphylococcus aureus rezistent la Meticilină) sau infecţie gastrică cu Clostridium difficile. Posibilitatea este mai mare în cazul în care faceţi parte dintr-un grup de pacienţi „cu risc crescut” cum ar fi pacienţii cu:

tuburi de drenaj pe perioadă îndelungată (catetere);
vezica extirpată;
spitalizări îndelungate;
internări repetate.

La ce trebuie să se aştepte pacientul când ajunge acasă?

veţi simţi spasme dureroase în zona inciziilor care pot dura câteva săptămâni şi care pot fi atenuate prin administrarea de analgezice simple de tipul paracetamolului.
capsele sau copcile se scot în mod normal după 7-10 zile.
după trei-patru săptămâni ar trebui să vă fi recuperat complet.
majoritatea persoanelor se întorc la lucru după această perioadă.
veţi primi recomandări în legătură cu recuperarea la domiciliu.
veţi primi o copie a biletului de ieşire pentru dumneavoastră şi una pentru medicul curant.
dacă este necesar, veţi primi o reţetă pentru antibiotice sau alte medicamente.
dacă vi s-a montat un stent ureteric, acesta va fi scos sub anestezie locală cu ajutorul unui endoscop flexibil.
rezultatele histopatologice renale vor fi discutate în şedinţă de o echipă multidisciplinară.
dumneavoastră şi medicul de familie veţi fi informaţi despre aceste rezultate cât mai curând posibil.
când sunt gata rezultatele veţi fi programat la control.

După extirparea rinichiului printr-o incizie în spate, peretele abdominal sub cicatrice se va umfla; aceasta nu este o hernie, ci este un efect al lezării nervilor şi se poate remedia prin întărirea muşchilor peretelui abdominal. Un fizioterapeut vă poate arăta exerciţii care să întărească aceşti muşchi.

Informaţii generale referitoare la procedurile chirurgicale

Înainte de procedură, trebuie să-i anunţaţi pe medici în cazul în care aveţi:

un implant de corp străin (stent, înlocuire de articulaţie, pacemaker, valvă cardiacă, grefă de vas de sânge).
luaţi în mod regulat antiagregante plachetare (medicamente pentru subţierea sângelui: warfarină, aspirină, clopidogrel, rivaroxaban sau dabigatran).
o infecţie actuală cu MRSA (Staphylococcus aureus rezistent la Meticilină) sau aţi avut o astfel de infecţie în trecut.
risc crescut de noua variantă a CJD (boala Creutzfeldt-Jakob) (dacă aţi avut un transplant de cornee, transplant de dura mater sau vă aflaţi sub tratament cu hormoni de creştere).

După procedură, înainte să plecaţie acasă, vă vom spune cum s-a desfăşurat intervenţia, iar dumneavoastră trebuie să vă asiguraţi că:

aţi înţeles ce s-a făcut în timpul procedurii;
l-aţi întrebat pe medic dacă totul a decurs conform planului;
aţi anunţat echipa de medici dacă simţiţi disconfort;
aţi înţeles ce puteţi face şi ce este interzis să faceţi după ce ajungeţi acasă;
ştiţi cum se vor desfăşura lucrurile de acum înainte;
aţi întrebat când vă puteţi relua activităţile obişnuite.

Veţi primi toate informaţiile referitoare la lucrurile la care trebuie să fiţi atent după ce mergeţi acasă, precum şi datele de contact ale clinicii, în cazul în care apare vreo problemă.

Fumatul şi intervenţia

Ar fi ideal dacă aţi renunţa la fumat înainte de orice procedură medicală, deoarece fumatul poate agrava problemele urologice şi poate creşte riscul de complicaţii post intervenţie.

Condusul după intervenţie

Dumneavoastră vă revine răspunderea să vă asiguraţi că sunteţi apt pentru a conduce după o intervenţie chirurgicală.