Electroejaculare
Ce implică această procedură?
Procedura implică stimularea electrică a prostatei şi a veziculelor seminale (sacii spermatici) pentru obţinerea de spermă în scopul fertilizării. Sperma obţinută este utilizată pentru tehnici reproductive asistate; alegerea tehnicii care se va folosi depinde de calitatea spermei şi de discuţiile purtate cu echipa care se ocupă de fertilitate.
Ce alternative există?
- Nu se instituie tratament.
- Obţinerea chirurgicală a spermei – se foloseşte un ac de puncţie sau se face operaţie deschisă şi se extrage sperma din testicule.
Cum se desfăşoară ziua procedurii?
Medicul urolog (sau un membru al echipei sale) va face o scurtă examinare a istoricului şi a medicaţiei dumneavoastră şi vă va explica din nou în ce constă procedura pentru ca dumneavoastră să vă confirmaţi consimţământul. Medicul anestezistul va discuta cu dumneavoastră despre opţiunile de anestezie generală sau spinală, precum şi modalităţile de ameliorare a durerii după intervenţie. Este posibil să vi se recomande utilizarea unei perechi de şosete compresive şi să vi se facă o injecţie cu heparină pentru subţierea sângelui şi pentru prevenirea formării de cheaguri care ar putea ajunge în plămâni. Echipa de medici va hotărî dacă trebuie să continuaţi utilizarea acestora după ce mergeţi acasă.
Detalii despre procedură
- procedura se efectuează de obicei sub anestezie generală.
- înainte de procedură, este posibil să vi se administreze un antibiotic injectabil, după testarea alergologică prealabilă.
- se introduce o sondă electrică specială în rect, aceasta este conectată la un stimulator electric (imagine).
- când este activată, sonda produce ejacularea şi se colectează sperma pentru fertilizare.
- este posibil să vi se introducă un cateter în vezică prin uretră (conductul urinar); cateterul se scoate de obicei în ziua următoare.
Procedura implică efecte secundare?
Mai jos sunt trecute posibilele efecte secundare şi rata riscului de apariţie. Unele dintre ele se rezolvă de la sine sau sunt reversibile, altele nu. Efectele secundare care au loc foarte rar (la mai puţin de 1 pacient din 250) nu au fost menţionate individual. Impactul acestor efecte secundare poate varia foarte mult de la pacient la pacient; cereţi sfatul medicului chirurg în legătură cu riscurile şi impactul lor asupra dumneavoastră:
| Efecte secundare | Risc |
| Necesitatea introducerii unui cateter în vezică prin uretră (conductul urinar) | – la 1 din 2 & 1 din 10 de pacienţi |
| Producerea de spermă nu este garantată | – la 1 din 2 & 1 din 10 de pacienţi |
| Nu există nicio garanţie că se va produce o sarcină, chiar dacă se obţine sperma | – la 1 din 2 & 1 din 10 de pacienţi |
| Disconfort abdominal temporar datorat stimularii electrice | – la 1 din 10 & 1 din 50 de pacienţi |
| Spasme musculare puternice datorate electrostimulării | – la 1 din 10 & 1 din 50 de pacienţi |
| Infecţie urinară care necesită tratament cu antibiotic | – la 1 din 10 & 1 din 50 de pacienţi |
| Disreflexie autonomă (tensiune arterială foarte ridicată însoţită de dureri de cap – doar în cazul pacienţilor care au suferit leziuni asupa măduvei spinării | – la 1 din 50 & 1 din 250 de pacienţi |
| Lezarea involuntară (sângerare) a rectului (pasajul posterior) care necesită intervenţie chirurgicală – la 1 din 50 şi 1 din 50 pacienţi | – la 1 din 50 & 1 din 250 de pacienţi |
| Probleme anestezice sau cardiovasculare care pot necesita terapie intensivă (inclusiv infecţii toracice, embolie pulmonară, accident vascular cerebral, tromboză venoasă profundă, infarct şi deces) | – la 1 din 50 & 1 din 250 de pacienţi (anestezistul vă poate estima riscul individual) |
Care sunt riscurile de a contracta o infecţie nosocomială (intraspitalicească)?
Riscul de infecţie intraspitalicească este de aproximativ 8% (se poate întâmpla la 8 din 100 de pacienţi); acest risc include MRSA (infecţie cu Staphylococcus aureus rezistent la Meticilină) sau infecţie gastrică cu Clostridium difficile. Posibilitatea este mai mare în cazul în care faceţi parte dintr-un grup de pacienţi „cu risc crescut” cum ar fi pacienţii cu:
- tuburi de drenaj pe perioadă îndelungată (catetere)
- vezica extirpată;
- spitalizări îndelungate;
- internări repetate
La ce trebuie să se aştepte pacientul când ajunge acasă?
- este posibil să simţiţi disconfort la nivelul penisului, testiculelor sau rectului în primele câteva zile; acest disconfort trece de obicei repede cu ajutorul unor analgezice uşoare de genul paracetamolului.
- în cazul în care vi s-a introdus un cateter, veţi fi programat pentru scoaterea lui.
- veţi primi recomandări în legătură cu recuperarea la domiciliu.
- veţi primi o copie a biletului de ieşire pentru dumneavoastră şi una pentru medicul curant.
- dacă este necesar, veţi primi o reţetă pentru antibiotice sau alte medicamente.
Informaţii generale referitoare la procedurile chirurgicale
Înainte de procedură
Trebuie să-i anunţaţi pe medici în cazul în care aveţi:
- un implant de corp străin (stent, înlocuire de articulaţie, pacemaker, valvă cardiacă, grefă de vas de sânge).
- luaţi în mod regulat antiagregante plachetare (medicamente pentru subţierea sângelui: warfarină, aspirină, clopidogrel, rivaroxaban sau dabigatran).
- o infecţie actuală cu MRSA (Staphylococcus aureus rezistent la Meticilină) sau aţi avut o astfel de infecţie în trecut.
- risc crescut de noua variantă a CJD (boala Creutzfeldt-Jakob)(dacă aţi avut un transplant de cornee, transplant de dura mater sau vă aflaţi sub tratament cu hormoni de creştere).
După procedură, înainte să plecaţie acasă, vă vom spune cum s-a desfăşurat intervenţia, iar dumneavoastră trebuie să vă asiguraţi că:
- aţi înţeles ce s-a făcut în timpul procedurii;
- l-aţi întrebat pe medic dacă totul a decurs conform planului;
- aţi anunţat echipa de medici dacă simţiţi disconfort;
- aţi înţeles ce puteţi face şi ce este interzis să faceţi după ce ajungeţi acasă;
- ştiţi cum se vor desfăşura lucrurile de acum înainte;
- aţi întrebat când vă puteţi relua activităţile obişnuite.
Veţi primi toate informaţiile referitoare la lucrurile la care trebuie să fiţi atent după ce mergeţi acasă, precum şi datele de contact ale clinicii, în cazul în care apare vreo problemă.
Fumatul şi intervenţia
Ar fi ideal dacă aţi renunţa la fumat înainte de orice procedură medicală, deoarece fumatul poate agrava problemele urologice şi poate creşte riscul de complicaţii post intervenţie.
Condusul după intervenţie
Dumneavoastră vă revine răspunderea să vă asiguraţi că sunteţi apt pentru a conduce după o intervenţie chirurgicală.