Ce implică această procedură?

Procedura implică îndepărtarea sângelui care stagnează în penis şi care provoacă o erecţie prelungită, dureroasă şi rigidă.

 

Ce alternative există?

• Priapism ischemic

Dacă erecţia prelungită este rigidă şi dureroasă (de obicei este cauzată de administrarea de medicamente orale sau prin autoinjectare în penis), aceasta se datorează unei ischemii sanguine (lipsa oxigenării), care stagnează în penis. Dacă sângele nu este drenat, durerea va deveni mai puternică, iar musculatura cavernoasă de la nivelul penisului va fi deteriorată iremediabil.

Drenarea penisului trebuie să se facă cât mai repede posibil. Dacă erecţia rigidă durează de mai mult de trei-patru ore, pacientul trebuie să se prezinte imediat la serviciul de Urgenţă.

Măsurile simple cum ar fi exerciţiile fizice (alergatul în sus şi în jos pe scări) pot împinge sângele din penis. Dacă acest lucru nu  functionează, se încearcă aspirarea sângelui blocat din penis cu acul şi siringa. Această procedură se efectuează sub anestezie locală. Dacă erecţia cedează, se injectează în penis un medicament care să-l menţină în stare flască (moale).

În cazul în care aspirarea nu  funcţionează, atunci este nevoie de o procedură şunt (inserarea unui dren) care să ajute la evacuarea sângelui neoxigenat.

• Priapism non-ischemic

Dacă erecţia prelungită este semi-rigidă şi nu este dureroasă, acest lucru se poate datora sângelui oxigenat normal care ajunge în penis prea rapid. Acest tip de priapism este de obicei cauzat de leziunile de la nivel pelvin.

Acesta nu este la fel de urgent ca priapismul ischemic şi se poate rezolva utilizând comprese cu gheaţă şi exercitând presiune pe perineu (în spatele testiculelor). Pentru acest tip de priapism nu este necesar şuntul.

Dacă măsurile simple nu sunt eficiente, embolizarea radiologică (blocajul) uneia sau a mai multor artere din penis este de obicei soluţia.  

 

Cum se desfăşoară ziua procedurii?

Medicul urolog (sau un membru al echipei sale) va face o scurtă examinare a istoricului şi a medicaţiei dumneavoastră şi vă va explica din nou în ce constă procedura pentru ca dumneavoastră să vă confirmaţi consimţământul. Medicul anestezist va discuta cu dumneavoastră  despre opţiunile de anestezie generală sau spinală, precum şi modalităţile de ameliorare a durerii după intervenţie. Este posibil să vi se recomande utilizarea unei perechi de şosete compresive şi să vi se facă o injecţie cu heparină pentru subţierea sângelui şi pentru prevenirea formării de cheaguri  care ar putea ajunge în plămâni. Echipa de medici va hotărî dacă trebuie să continuaţi utilizarea acestora după ce mergeţi acasă.

 

Detalii despre procedură

• procedura se efectuează de obicei sub anestezie generală.
• este posibil să vi se administreze un antibiotic intravenos, după o testare alergologică prealabilă.
• se începe prin introducerea unui sau mai multor ace mari prin capul penisului pentru a îndepărta sângele închegat şi pentru a crea un „şunt” pentru o circulaţie normală a sângelui către capul penisului (şunt Winter).
• se spală apoi toate cheagurile de sânge de la nivelul penisului până când sângele circulă liber din nou
• dacă acest lucru nu are efect, se face o incizie cu bisturiul prin capul penisului pentru a crea un „orificiu de scăpare” mai marepentru sângele blocat (şunt Ebberhoj sau în T).
• se cos inciziile din capul penisului cu fire de sutură absorbabile care dispar în mod normal în două-trei săptămâni.
• se bandajează penisul şi se introduce un cateter în vezică prin uretră (conductul urinar); ambele se scot după 24 de ore.
• şi după o procedură reuşită, este posibil ca penisul să continue să fie semi-erect, dar nu va mai fi la fel de dureros ca înainte.
• dacă toate aceste proceduri nu reuşesc să relaxeze penisul, se poate recomanda inserarea unei proteze peniene pentru a rezolva situaţia şi pentru a permite ca pacientul să aibă în continuare erecţii
• procedura poate dura între 30 de minute şi două ore.
• după procedură, este necesară spitalizarea pentru a urmări dacă situaţia a fost complet stabilizată.

Procedura implică efecte secundare?

Mai jos sunt trecute posibilele efecte secundare şi rata riscului de apariţie. Unele dintre ele se rezolvă de la sine  sau sunt reversibile, altele nu. Efectele secundare care au loc foarte rar ( la mai puţin de 1 pacient din 250) nu au fost menţionate individual. Impactul acestor efecte secundare poate varia foarte mult de la pacient la pacient; cereţi sfatul medicului chirurg în legătură cu riscurile şi impactul lor asupra dumneavoastră.

Efecte secundare:

• inflamare şi echimoze la nivelul penisului, care durează de obicei câteva zile – aproape la toţi pacienţii.
• erecţii semi-rigide a căror stabilizare completă poate dura câteva săptămâni – aproape la toţi pacienţii
• repetarea priapismului – la 1 din 2 & 1 din 10 pacienţi.
• imposibilitatea obţinerii erecţiilor dupa procedură ( risc crescut în priapismul ischemic care a durat mai mult de două zile) – la 1 din 10 & 1 din 50 de pacienţi.
• sângerarea sau infectarea rănilor, care necesită o nouă intervenţie – la 1 din 10 & 1 din 50 de pacienţi.
• apariţia unui ţesut cicatricial care cauzează reducerea mărimii şi a circumferinţei sau îndoirea în timpul erecţiei (riscul este mai crescut în cazul unui priapism care a durat mai mult de două zile) – la 1 din 10 & 1 din 50 de pacienţi.
• necesitatea unei proteze peniene (implant) în cazul în care erecţia nu cedează – la 1 din 50 & 1 din 250 de pacienţi.
• probleme anestezice sau cardiovasculare care pot necesita terapie intensivă (inclusiv infecţii toracice, embolie pulmonară, accident vascular cerebral, tromboză venoasă profundă, infarct şi deces) – la 1 din 50 & 1 din 250 de pacienţi (anestezistul vă poate estima riscul individual).

 

Care sunt riscurile de a contracta o infecţie nosocomială (intraspitalicească)?

Riscul de infecţie intraspitalicească este de aproximativ 8% (se poate întâmpla la 8 din 100 de pacienţi); acest risc include MRSA (infecţie cu Staphylococcus aureus rezistent la Meticilină) sau infecţie gastrică cu Clostridium difficile. Posibilitatea este mai mare în cazul în care faceţi parte dintr-un grup de pacienţi „cu risc crescut” cum ar fi pacienţii cu:

• tuburi de drenaj pe perioadă îndelungată  (catetere)
• vezica extirpată;
• spitalizări îndelungate;
• internări repetate.

La ce trebuie să se aştepte pacientul când ajunge acasă?

• inflamaţii şi echimoze ale penisului care pot dura câteva zile.
• va dura câteva săptămâni până când să simţiţi că lucrurile au revenit la normal.
• analgezicele simple de tipul paracetamolului sunt de ajutor în primele zile dacă simţiţi disconfort.
• orice pansament sau cateter este îndepărtat după 24 h.
• veţi primi recomandări în legătură cu recuperarea la domiciliu.
• veţi primi o copie a biletului de ieşire pentru dumneavoastră şi una pentru medicul curant.

• dacă este necesar, veţi primi o reţetă pentru antibiotice sau alte medicamente.
• capacitatea de a obţine erecţii poate fi modificată după priapismul ischemic tratat prin şuntare.
• în cazul în care apare o nouă erecţie dureroasă, trebuie să vă întoarceţi de urgenţă la spital.
• veţi fi programat pentru a discuta despre gestionarea situaţiei în continuare.

Informaţii generale referitoare la procedurile chirurgicale

Înainte de procedură,trebuie să-i anunţaţi pe medici în cazul în care aveţi:

• un implant de corp străin (stent, înlocuire de articulaţie, pacemaker, valvă cardiacă, grefă de vas de sânge).
• luaţi în mod regulat antiagregante plachetare (medicamente pentru subţierea sângelui: warfarină, aspirină, clopidogrel, rivaroxaban sau dabigatran).
• o infecţie actuală cu MRSA (Staphylococcus aureus rezistent la Meticilină) sau aţi avut o astfel de infecţie în trecut.
• risc crescut de noua variantă a CJD (boala Creutzfeldt-Jakob)(dacă aţi avut  un transplant de cornee, transplant  de dura mater sau vă aflaţi sub tratament cu hormoni de creştere).

După procedură, înainte să plecaţie acasă, vă vom spune cum s-a desfăşurat intervenţia, iar dumneavoastră trebuie să vă asiguraţi că:

• aţi înţeles ce s-a făcut în timpul procedurii;
• l-aţi întrebat pe medic dacă totul a decurs conform planului;
• aţi anunţat echipa de medici dacă simţiţi disconfort;
• aţi înţeles ce puteţi face şi ce este interzis să faceţi după ce ajungeţi acasă;
• ştiţi cum se vor desfăşura lucrurile de acum înainte;
• aţi întrebat când vă puteţi relua activităţile obişnuite.

Veţi primi toate informaţiile referitoare la lucrurile la care trebuie să fiţi atent după ce mergeţi acasă, precum şi datele de contact ale clinicii, în cazul în care apare vreo problemă.

Fumatul şi intervenţia

Ar fi ideal dacă aţi renunţa la fumat înainte de orice procedură medicală, deoarece fumatul poate agrava problemele  urologice şi poate  creşte riscul de complicaţii post intervenţie.

Condusul după intervenţie

Dumneavoastră vă revine răspunderea să vă asiguraţi că sunteţi apt pentru a conduce după o intervenţie chirurgicală.