Dilatare endoscopică a colului vezical

Ce implică această procedură?

Procedura implică introducerea unui endoscop prin uretră (conductul urinar) pentru a vizualiza interiorul vezicii şi în cazul în care se evidenţiază o anomalie în vezică, se face o biopsie din zona respectivă, se îndepărtează complet utilizând diatermie sau pur şi simplu se cauterizează zona pentru oprirea sângerării, iar apoi se lărgeşte cu grijă colul vezical cu ajutorul unor dilatatoare din plastic sau metal.

Ce alternative există?

Cistoscopie flexibilă– se realizează sub anestezie locală, dar este posibil ca dilatarea colului vezical să fie prea dureroasă fără anestezie generală.
Monitorizarea– dacă simptomele sunt uşoare, atunci situaţia dumneavoastră poate fi monitorizată periodic.

Cum se desfăşoară ziua procedurii?

Medicul urolog (sau un membru al echipei sale) va face o scurtă examinare a istoricului şi a medicaţiei dumneavoastră şi vă va explica din nou în ce constă procedura pentru ca dumneavoastră să vă daţi consimţământul. Veţi discuta şi cu anestezistul pentru a stabili dacă doriţi anestezie generală sau anestezie spinală precum şi despre ameliorarea durerii după intervenţie. Este posibil să vi se recomande utilizarea unei perechi de şosete compresive şi să vi se facă o injecţie cu heparină pentru subţierea sângelui şi pentru prevenirea formării de cheaguri care ar putea ajunge în plămâni. Echipa de medici va hotărî dacă trebuie să continuaţi utilizarea acestora după ce mergeţi acasă.

Detalii despre procedură

în general procedura se efectuează sub anestezie generală şi veţi dormi pe durata întregii proceduri.
în general se face o injecţie cu antibiotic înainte de procedură, după testarea alergologică prealabilă.
prin uretră (conductul urinar) se introduce un endoscop în vezică pentru a vedea interiorul vezicii şi colul vezical.
în cazul în care se evidenţiază ceva anormal în vezică, se face biopsie sau se înlătură zona respectivă prin electrocoagulare.
apoi se dilată cu grijă colul vezical folosind dilatatoare din plastic sau metal.
este posibil să se insereze un cateter vezical temporar care este extras a doua zi.
procedura durează de obicei 5-10 minute.
o să mergeţi acasă în ziua procedurii, însă dacă vi s-a inserat un cateter, va trebui să rămâneţi peste noapte la clinică.

Procedura implică efecte secundare?

Mai jos sunt trecute posibilele efecte secundare şi rata riscului de apariţie. Unele dintre ele se rezolvă de la sine sau sunt reversibile, altele nu. Nu am trecut aici, individual, efectele secundare foarte rare (care au loc la mai puţin de 1 din 250 de pacienţi). Impactul acestor efecte secundare poate varia foarte mult de la pacient la pacient, însă aceste riscuri vă pot fi prezentate individual de către medicul chirurg.

Efecte secundare	Risc
Uşoară senzaţie de arsură sau sângerare la urinare o scurtă perioadă de timp după procedură	– aproape la toţi pacienţii
Introducerea temporară a unui cateter vezical care va fi extras mai târziu	– aproape la toţi pacienţii
Posibilitatea de îndepărtare endoscopică/biopsie în cazul în care se evidenţiază o anomalie	– aproape la toţi pacienţii
Infecţii ale vezicii care necesită tratament cu antibiotic	-la 1 din 10 & 1 din 50 de pacienţi
Reapariţia îngustării şi a simptomelor	-la 1 din 10 & 1 din 50 de pacienţi
Perforarea vezicii care necesită un cateter temporar sau operaţie reparatorie deschisă	– la 1 din 50 & 1 din 250 de pacienţi
Sângerare întârziată care necesită îndepărtarea cheagurilor sau altă intervenţie	– la 1 din 50 & 1 din 250 de pacienţi
Probleme anestezice sau cardiovasculare care pot necesita terapie intensivă (inclusiv infecţii toracice, embolie pulmonară, accident vascular cerebral, tromboză venoasă profundă, infarct şi deces)	– la 1 din 50 & 1 din 250 de pacienţi (anestezistul vă poate estima riscul individual).

Care sunt riscurile de a contracta o infecţie nosocomială (intraspitalicească)?

Riscul de infecţie intraspitalicească este de aproximativ 8% (se poate întâmpla la 8 din 100 de pacienţi); acest risc include MRSA (infecţie cu Staphylococcus aureus rezistent la Meticilină) sau infecţie gastrică cu Clostridium difficile. Posibilitatea este mai mare în cazul în care faceţi parte dintr-un grup de pacienţi „cu risc crescut” cum ar fi pacienţii cu:

– tuburi de drenaj pe perioadă îndelungată (catetere);

– vezica extirpată;

– spitalizări îndelungate;

– internări repetate în spital.

La ce trebuie să se aştepte pacientul când ajunge acasă?

veţi primi recomandări în legătură cu recuperarea la domiciliu.
veţi primi o copie a biletului de ieşire pentru dumneavoastră şi una pentru medicul curant.
dacă este necesar, vi se va elibera o reţetă pentru antibiotice şi alte medicamentele necesare.
în primele 24-48 de ore trebuie să consumaţi de două ori mai multe lichide decât în mod normal pentru a curăţa aparatul urinar şi pentru reducerea riscului de infecţie.
dacă nu puteţi urina după extragerea cateterului vezical, este posibil să fiţi externată cu cateter şi vi se va arăta cum să vă descurcaţi cu el acasă şi veţi fi programată pentru extragerea sa.
dacă apare febră, durere puternică la urinare, imposibilitatea de a urina sau sângerări mai abundente, trebuie să vă adresaţi imediat medicului.
dacă aveţi nevoie de o programare în ambulatoriu sau de alte investigaţii, veţi fi anunţată în legătură cu acestea.
vă puteţi întoarce la lucru când vă simţiţi suficient de confortabil şi când medicul este mulţumit de evoluţia bolii dumneavoastră.

Informaţii generale referitoare la procedurile chirurgicale

Înainte de procedură

Trebuie să-i anunţaţi pe medici în cazul în care aveţi:

un implant (stent, înlocuire de articulaţie, pacemaker, valvă cardiacă, grefă de vas de sânge).
luaţi în mod regulat antiagregante plachetare (medicamente pentru subţierea sângelui: warfarină, aspirină, clopidogrel, rivaroxaban sau dabigatran).
sunteţi infectat cu MRSA (Staphylococcus aureus rezistent la Meticilină) sau aţi avut o astfel de infecţie.
risc crescut de noua variantă a CJD (boala Creutzfeldt-Jakob)(dacă aţi avut un transplant de cornee, transplant de dura mater sau vă aflaţi sub tratament cu hormoni de creştere).

După procedură, înainte de a merge acasă vă vom spune cum s-a desfăşurat intervenţia, iar dumneavoastră trebuie să vă asiguraţi că:

aţi înţeles ce s-a făcut în timpul procedurii;
l-aţi întrebat pe medic dacă totul a decurs conform planului;
aţi anunţat echipa de medici dacă simţiţi disconfort;
aţi înţeles ce trebuie sau ce este interzis să faceţi când ajungeţi acasă;
ştiţi cum se vor desfăşura lucrurile de acum înainte;
aţi întrebat când vă puteţi relua activităţile obişnuite.

Veţi primi toate informaţiile referitoare la lucrurile la care trebuie să fiţi atent după ce mergeţi acasă, precum şi datele de contact ale clinicii în cazul în care apare vreo problemă.

Fumatul şi intervenţia

Ar fi ideal dacă aţi renunţa la fumat înainte de orice procedură medicală, deoarece fumatul poate agrava problemele urologice şi poate creşte riscul de complicaţii post intervenţie.

Condusul după intervenţie

Dumneavoastră vă revine răspunderea să vă asiguraţi că sunteţi apt pentru a conduce după o intervenţie chirurgicală.