Când să vă adresați medicului urolog:

• Simptomele dumneavoastră sunt severe;
• Jetul urinar este foarte slab;
• Analiza de sânge a PSA-ului este anormală;
• Dacă există complicații ale obstrucției datorată prostatei mărite în volum: retenție cronică de urină, infecții urinare, litiază vezicală.

La ce să mă aștept dacă merg la medic?

1. Istoric detaliat

Medicul urolog vă va întreba asupra istoricului dumneavoastră medical, în special cel urologic: simptomele prezente și gravitatea lor și felul în care vă afectează viața de zi cu zi. De asemenea, veți fi întrebat despre erecții. Deoarece  erecțiile precare și simptomele obstructive de cauză prostatică merg mână în mână.

Unele medicamente pot afecta funcția vezicii urinare și este important ca medicul să excludă acele medicamente.

La bărbații tineri (sub 45 ani), simptomele asemănătoare celor produse de obstrucția prostatei sunt adesea datorate unor afecțiuni ce țin de îngustarea uretrei (strictură de uretră); medicul urolog vă va întreba despre istoricul unei injurii, afecțiuni sau operații la nivelul uretrei care pot duce la dezvoltarea de stricturi la acest nivel.

2. Examen obiectiv

Vi se va efectua un examen obiectiv complet, inclusiv măsurarea tensiunii arteriale. Medicul va efectua un tușeu rectal pentru a evalua mărimea și consistența prostatei. Examinarea abdomenului poate fi utilă pentru a evidenția o posibilă mărire a vezicii urinare. Reflexele osteotendinoase vor fi examinate pentru asigurarea că simptomele dumneavoastră nu sunt datorate unei afecțiuni neurologice.

3. Analize de laborator

• hemoleucograma, funcția renală;
• nivelul PSA-ului – se măsoară de obicei din sângele bărbaților cu simptome obstructive; dacă nivelul PSA-ului este crescut față de normal sau dacă la tușeul rectal prostata apare modificată, medicul urolog va indica teste adiționale pentru a exclude cancerul de prostată. Un nivel crescut al PSA-ului nu înseamna prezența cancerului de prostată. 50-60% dintre bărbații cu hipertrofie prostatică au niveluri crescute ale PSA-ului. Singurul mod de a exclude cancerul de prostată este consultul la un medic urolog pentru a recomanda investigații ulterioare;
• analiza urinei – o monstră de urină va fi trimisă la laborator pentru a exclude o posibilă infecție urinară.
• alte teste specifice – alte analize nu sunt întotdeauna necesare; cu toate acestea poate fi indicată o radiografie abdominală, o ecografie pentru o evaluare a rezidiului postmicțional, uroflowmetrie (evaluare jetului urinar).

Care este tratamentul hipertrofiei prostatice?

Tratamentul hipertrofiei prostatice include:

1. Măsuri generale (“watchful waiting”): dacă medicul împreună cu dumneavoastră decide că tratamentul nu trebuie inițiat, căteva măsuri simple pot îmbunătăți calitatea vieții:

•  limitarea aportului de lichide când nu sunteți acasă;
• încercarea de a goli vezica de doua ori la fiecare urinare prin a vă întoarce la toaletă după câteva minute pentru o nouă încercare de golire a vezicii;
• reducerea aportului de cofeină, alcool și nicotină;
• dacă aveți imperiozitate micțională, încercați tehnici de distragere mentală de la a urina (ex: exerciții de respirație);
• dacă jetul urinar este la început slab, încercati măsuri de relaxare când începeți să urinați;
• încercați “să țineți” urina cât de mult posibil pentru a îmbunătăți capacitatea vezicală.

Simptomele dumneavoastra se pot îmbunătății semnificativ cu aceste măsuri. Dacă nu există îmbunătățiri, trebuie să reveniți la control urologic.

2. Tratament medicamentos

– alfa blocante (tamsulosin, alfuzosin, fokusin, doxazosin) reprezintă primul tip de medicamente prescrise de medicul urolog. Acestea relaxează musculatura din interiorul prostatei și a colului vezical și favorizează pasajul urinii. Pot cauza hipotensiune arterială, rash cutanat, ejaculare cu dificultate și nas înfundat. Acestea nu trebuie administrate dacă urmează să faceți o operație la ochi (cataractă) pentru că pot afecta irisul.

– inhibitori de 5 alfa reductaza (ex finasterida, dutasterida) reduce volumul glandei prostatice (>40 grame) și poate fi folosit împreună cu alfa blocante daca nivelul PSA-ului este mai mare decât 1,5 ng/ml ( un indicator că prostata este mărită semnificativ). Acestea pot cauza probleme de ejaculare. Efectul inhibitoarelor de 5 alfa reductază este simțit la 6 luni de la începerea tratamentului. Ele reduc nivelul PSA-ului cu peste 50%.

În cazul creșterii volumului prostatei, combinația ambelor tipuri de medicamente este mai eficientă în ceea ce privește reducerea riscului de complicații (în special retenția) și reducerea eventualei intervenții chirurgicale.

3. Tratamentul chirurgical

Tratamentul chirurgical este recomandat de obicei dacă simptomele sunt severe, dacă tratamentul medicamentos a eșuat sau dacă există complicații (reziduu postmictional crescut, retenție de urină, infecție, litiază vezicală).

Chirurgia deschisă a prostatei este rareori realizată astăzi și poate fi indicată în cazul unei prostate foarte mari.

Rezecția transuretrală a prostatei (TUR-P) implică rezecția părții centrale a prostatei folosind un rezectoscop introdus prin uretră. Există riscuri legate de această procedură, astfel încat alte tehnici ca electrovaporizarea prostatei și chirurgia laser au fost dezvoltate pentru reducerea acestui risc. .

Uneori, când prostata este de dimensiuni mici, musculatura colului vezical poate fi rezecată fără a se rezeca prostata (incizia colului vezical); în mod normal, doar medicul urolog poate decide dacă este o tehnică bună de aplicat sau nu în cazul dumneavoastră.

4. Alternative de tratament mai puțin invazive

Tratamentul cu microunde, REZUM https://urocluj.ro/rezum-terapia-cu-vapori-de-apa/ , dilatarea cu balon, ablația cu radiofrecvență și crioterapia au fost încercate. Ele sunt mai puțin eficiente decât chirurgia convențională și au rezultate mai puțin bune pe termen lung. Cateterismul uretro-vezical (sonda) sau autocateterizarea intermitentă ajută la eliminarea simptomatologiei obstructive, dar ar trebui privite ca măsuri temporare.