Select Page

Sling autolog pentru incontinenta urinara de efort

Ce implică procedura?

Aceasta este o procedură utilizată pentru tratarea incontinenţei de efort (pierderi involuntare de urină atunci când faceţi exerciţii, tuşiţi, strănutaţi sau faceţi efort) care constă în introducerea unui sling sub uretră (conductul urinar) printr-o incizie făcută în vagin. În momentul în care faceţi exerciţii sau tuşiţi, asupra vezicii se exercită o presiune înspre în jos, iar slingul acţionează ca un suport sub uretră şi o ţine închisă atunci când vezica este împinsă în jos prevenind astfel pierderile de urină.

Procedura funcţionează asemănător bandeletelor suburetrale sintetice (TOT sau TVT), cu singura diferenţă că aceasta nu  utilizează meşe din material sintetic. Recuperarea poate dura puţin mai mult decât în cazul bandeletelor suburetrale sintetice.

Ce alternative există?

Incontinenţa cauzată de efort poate fi adesea tratată fără operaţie. Tuturor pacienţilor li se recomandă să încerce tratamentul nechirurgical înainte de a avea o operaţie pentru a evita riscul de efecte secundare sau complicaţiile intervenţiei chirurgicale.

  • Tampoane pentru incontinenţă– dacă simptomele nuvă deranjează foarte tare
  • Exerciţii pentru planşeul pelvin– cu ajutorul unui consilier în probleme de continenţă sau a unui fizioterapeut se pot îmbunătăţi cu 70% simptomele de incontinenţă urinară de efort la femei
  • Pierderea în greutate şi renunţarea la fumat – ajută de asemenea în incontinenţa de efort
  • Pesar intra-vaginal pentru incontinenţă– introducerea lor în vagin poate împiedica temporar pierderile care au loc în timpul exerciţiilor fizice.

Există mai multe modalităţi de tratare a incontinenţei cauzate de efort, fiecare dintre ele prezentând avantaje şi dezavantaje şi acestea trebuie discutate cu chirurgul înainte de a lua o decizie:

  • Îngroşare uretrală (bulking agents)– injecţie în jurul uretrei
  • Bandelete suburetrale sintetice– TVT sau TOTfolosind o meşă sintetică pentru a sprijini uretra de dedesubt.
  • Colposuspensie– operaţie deschisă care ridică ţesutul din jurul gâtului vezicii către partea posterioară a pelvisului
  • Inserarea unui sfinter urinar artificial– un implant care strânge uretra

 

Cum se desfăşoară ziua procedurii?

Veţi discuta cu medicul chirurg şi cu anestezistul care vă vor explica cum se desfăşoară operaţia.  Este posibil să vi se recomande utilizarea unei perechi de şosete compresive şi să vi se facă o injecţie cu heparină pentru subţierea sângelui şi pentru prevenirea formării de cheaguri  care ar putea ajunge în plămâni. Echipa de medici va hotărî dacă trebuie să continuaţi utilizarea acestora după ce mergeţi acasă.

Detalii despre procedură

  • Se face o incizie în partea inferioară a abdomenului (burtă) sau în coapsă
  • Se scoate o bucată importantă din interiorul muşchiului şi se formează un sling ca o panglică
  • Printr-o mică incizie în interiorul vaginului, se introduce slingul sub uretră
  • Este posibil să vi se introducă prin uretră un cateter în vezică şi un mic bandaj în uretră care se scot de obicei în prima zi după procedură
  • Operaţia de sling autolog funcţionează similar cu operaţiile de meşă uretrală sintetică, singura diferenţă constând în faptul că această procedură nu foloseşte o meşă din material sintetic.

 

Ce se întâmplă imediat după procedură?

Majoritatea oamenilor rămân în spital peste noapte după procedură. După operaţie, este posibil să vi se introducă un cateter şi un pansament în vagin, pentru că la început vor exista sângerări vaginale, care sunt normale şi care se vor încheia după două zile. Asistenta va urmări dacă sângerările sunt cumva prea puternice. La prima urinare, este posibil să simţiţi disconfort, iar jetul urinar să fie mai lent decât de obicei, drept pentru care se va măsura cantitatea de urină eliminată şi apoi se va scana vezica pentru a verifica dacă a fost golită bine. În cazul în care vezica nu s-a golit bine, se poate înlocui cateterul vezical pentru câteva zile sau vă putem învăţa cum să efectuaţi o autocateterizare intermitentă. Această situaţie apare la aproximativ 10% dintre pacienţi, dar foarte rar este necesară pentru mai mult de câteva zile.

Incizia din abdomen poate fi dureroasă aproximativ una două săptămâni. Recuperarea poate dura puţin mai mult şi poate fi mai dureroasă decât în cazul bandeletelor suburetrale sintetice TVT sau TOT.

Cateterul

Cateterul este un tub mic din latex sau silicon care se introduce în vezică prin canalul urinar pentru a permite drenarea urinei. Dacă vezica dumneavoastră nu se goleşte cum trebuie după operaţie, aceasta va fi golită de asistentă cu ajutorul unui cateter, care este menţinut uneori timp de câteva zile (cateter intern). În unele cazuri, pacienta este învăţată cum să dreneze singură vezica cu ajutorul unui cateter care se „introduce şi se scoate” (autocateterizare). Această problemă afectează 10% dintre pacienţi, însă această operaţiune este foarte rar necesară mai mult de câteva zile. Dacă plecaţi acasă având un cateter intern, veţi fi programată pentru scoaterea lui şi se va scana din nou capacitatea de golire a vezicii.

Cât de eficientă este această procedură în vindecarea incontinenţei urinare cauzate de efort?

În jur de două treimi dintre femei nu vor mai avea pierderi urinare după operaţie, iar o treime se va mai confrunta într-o oarecare masură cu scurgerile urinare. Majoritatea pacienţilor se simt mult mai bine după operaţie, chiar şi cei care mai au încă scurgeri, adică 80-90% dintre femei sunt mulţumite de rezultat în urma unei operaţii de sling autolog. Aceste rezultate sunt similare celor obţinute în urma colposuspensiei sau a operaţiilor cu meşă atât pe termen scurt cât şi pe termen lung. Totuşi, în cazul femeilor cu incontinenţă urinară recurentă cauzată de efort, această operaţie efectuată după intervenţii anterioare, nu are rezultate atât de bune.

Procedura implică efecte secundare?

Mai jos sunt trecute posibilele efecte secundare şi rata riscului de apariţie. Unele dintre ele se rezolvă de la sine  sau sunt  reversibile, altele nu. Nu am trecut aici, individual,  efectele secundare foarte rare (care au loc la mai puţin de 1 din 250 de pacienţi). Impactul acestor efecte secundare poate varia foarte mult de la pacient la pacient, însă aceste riscuri vă pot fi prezentate individual de către medicul dumneavoastră.

Efecte secundare     Risc
Uşoară sângerare vaginală în primele 48 de ore după intervenţie – aproape la toate  pacientele
Durere de scurtă durată în zona inciziei care trece cu analgezice simple – aproape la toate  pacientele
Imposibilitatea de a realiza o îmbunătăţire semnificativă a  incontinenţei – în 10-20% din cazuri
Reapariţia incontinenţei de efort imediat după procedură chiar şi după ce a fost tratată – în 10% din cazuri
Creşterea frecvenţei şi a senzatiei urgente de urinare (scurgerii) mai ales dacă exista într-o mică măsură înainte de intervenţie – în 10 % din cazuri

 

Lezarea vezicii în timpul procedurii care ar prelungi timpul necesar de menţinere a unui cateter – în 5-10% din cazuri
Infectarea rănii care ar necesita tratament cu antibiotic – în aproximativ 5 % din cazuri
Infecţie urinară care ar necesita tratament cu antibiotic – în aproximativ 5 % din cazuri
Imposibilitatea temporară de a goli complet vezica fiind necesar un cateter sau autocateterizare intermitentă – în 5-10% din cazuri
Imposibilitatea de golire completă a vezicii care nu trece de la sine fiind necesar un cateter  sau autocateterizare intermitentă – în 5-10% din cazuri
Durere puternică în vagin sau în abdomen – la 1 din 50 & 1 din 250 de pacienţi
Lezarea structurilor învecinate (uretră, rect, vase sanguine) care necesită o nouă intervenţie – la 1 din 50 & 1 din 250 de pacienţi
Sângerare puternică care necesită o nouă procedură – la 1 din 50 & 1 din 250 de pacienţi
Probleme anestezice sau cardiovasculare care necesită terapie intensivă (inclusiv infecţii toracice, embolie pulmonară, accident vascular cerebral, tromboză venoasă profundă, infarct şi deces) – la 1 din 50 & 1 din 250 paciente (anestezistul va estima riscul individual).

 

 

Care sunt riscurile de a contracta o infecţie nosocomială (intraspitalicească)?

Riscul de infecţie intraspitalicească este de aproximativ 8% (se poate întâmpla la 8 din 100 de pacienţi); acest risc include MRSA (infecţie cu Staphylococcus aureus rezistent la Meticilină)  sau infecţie gastrică cu Clostridium difficile. Posibilitatea este mai mare în cazul în care faceţi parte dintr-un grup de pacienţi „cu risc crescut” cum ar fi pacienţii cu:

–      tuburi de drenaj pe  perioadă îndelungată  (catetere)

–      vezica extirpată;

–      spitalizări îndelungate;

–      internări repetate

La ce trebuie să se aştepte pacientul când ajunge acasă?

  • pot apărea sângerări vaginale, dar acestea se rezolvă în general în 48 de ore
  • urinarea poate fi inconfortabilă după scoaterea cateterului
  • este posibil să fiţi externată având cateterulîn vezică
  • veţi primi consiliere în ceea ce priveşte recuperarea la domiciliu
  • dacă rămâneţi cu cateterul, vi se va arăta cum să vă descurcaţi cu el acasă şi veţi fi programată pentru scoaterea sa
  • incizia (tăietura) din abdomen poate fi dureroasă până la două săptămâni
  • se recomandă ca în primele patru săptămâni să evitaţi activităţile care implică efort sau ridicarea de greutăţi (nu mai mult de 1-2 kg)
  • după patru săptămâni vă puteţi relua activităţile zilnice, însă dacă practicaţi activităţi solicitante cum ar fi alergarea, exerciţii de gimnastică sau aveţi o slujbă care implică multă mişcare, atunci ar trebui să aşteptaţi şase luni înainte de a relua gradual exerciţiile
  • după procedură, evitaţi contactul sexual timp de şase săptămâni
  • vi se va înmâna o copie a biletului de ieşire pentru dumneavoastră şi una pentru medicul dumneavoastră curant
  • dacă este necesar, vi se va elibera o reţetă cu antibiotice sau alte medicamente necesare

Informaţii generale referitoare la procedurile chirurgicale

Înainte de procedură

Trebuie să-i anunţaţi pe medici în cazul în care aveţi:

  • un implant (stent, înlocuire de articulaţie, pacemaker, valvă cardiacă, grefă de vas de sânge)
  • luaţi în mod regulat antiagregante plachetare (medicamente pentru subţierea sângelui: warfarină, aspirină, clopidogrel, rivaroxaban sau dabigatran)
  • sunteţi infectat cu MRSA (Staphylococcus aureus rezistent la Meticilină) sau aţi avut o astfel de infecţie
  • risc crescut de noua variantă a CJD (boala Creutzfeldt-Jakob)(dacă aţi avut  un transplant de cornee, transplant  de dura mater sau vă aflaţi sub tratament cu hormoni de creştere).

 

După procedură, înainte de a merge acasă vă vom spune cum s-a desfăşurat intervenţia, iar dumneavoastră trebuie să vă asiguraţi că:

  • aţi înţeles ce s-a făcut în timpul procedurii;
  • l-aţi întrebat pe medic dacă totul a decurs conform planului;
  • aţi anunţat echipa de medici dacă simţiţi disconfort
  • aţi înţeles ce trebuie sau ce este interzis să faceţi când ajungeţi acasă;
  • ştiţi cum se vor desfăşura lucrurile de acum înainte;
  • aţi întrebat când vă puteţi relua activităţile obişnuite;

Veţi primi toate informaţiile referitoare la lucrurile la care trebuie să fiţi atent după ce mergeţi acasă, precum şi datele de contact ale clinicii în cazul în care apare vreo problemă.

Fumatul şi intervenţia

Ar fi ideal să renunţaţi la fumat înainte de orice procedură deoarece fumatul poate agrava problemeler urologice şi creşte riscul de complicaţii post intervenţie.

Condusul după intervenţie

Dumneavoastră vă revine răspunderea să vă asiguraţi că sunteţi apt pentru a conduce după o intervenţie chirurgicală.