Select Page

Enucleere prostatica laser

Ce implică această procedură?

Glanda prostatică este situată în jurul conductului urinar (uretra) imediat sub vezica urinara. Daca prostata creste si se lărgeşte, poate bloca fluxul urinar.

Procedura implică “extragerea” endoscopică a părţii centrale a prostatei utilizând un laser pentru a crea un canal larg care să permită trecerea urinei cu mai multă uşurinţă. La încheierea acestei proceduri se inserează un cateter vezical temporar.

Ce alternative există?

  • Monitorizarea– nu se instituie tratament, dar se monitorizează orice schimbare care poate surveni în simptomatologie; simptomele se pot atenua în timp fără tratament
  • Medicaţie pentru îmbunătăţirea fluxului urinar– ex: tamsulosin, doxazosină, terazosină, finasteridă, dutasteridă.
  • Cateterizare permanentă– mai ales în cazul pacienţilor care din diverse motive, nu pot fi supuşi operaţiei
  • Autocateterizare intermitentă– în cazul bărbaţilor care nu pot urina şi care fie nu pot fi supuşi unei intervenţii chirurgicale sau care doresc să-şi păstreze capacitatea de ejaculare
  • Alte proceduri chirurgicale– includ rezecţia transuretrală a prostatei (TURP), incizarea colului vezical, prostatectomie laser cu lumină verde sau operaţia “deschisă”

 

Cum se desfăşoară ziua procedurii?

Medicul urolog (sau un membru din echipa sa)  va face o scurtă examinare a istoricului şi a medicaţiei dumneavoastră şi vă va explica din nou în ce constă procedura pentru ca dumneavoastră să vă daţi consimţământul.

Anestezistul va discuta cu dumneavoastră  despre opţiunile de anestezie generală sau spinală, precum şi modalităţile de ameliorare a durerii după intervenţie

Este posibil să vi se recomande utilizarea unei perechi de şosete compresive şi să vi se facă o injecţie cu heparină pentru subţierea sângelui şi pentru prevenirea formării de cheaguri  care ar putea ajunge în plămâni. Echipa de medici va hotărî dacă trebuie să continuaţi utilizarea acestora după ce mergeţi acasă.

Detalii despre procedura

  • procedura se efectuează în general sub anestezie generală (pacientul este adormit) sau sub anestezie spinală (pacientul nu simte nimic de la mijloc în jos)
  • înainte de procedură, în general se administrează un antibiotic injectabil, după o atentă testare alergologică prealabilă
  • prin uretră (conductul urinar) se introduce un endoscop în vezică şi cu ajutorul unei fibre laser se  îndepărtează bucăţi de ţesut prostatic care apoi sunt scoase în vezică
  • se taie şi se aspiră apoi bucăţile de prostată cu ajutorul unui instrument special, introdus în vezică
  • fragmentele de prostată se trimit apoi la analiză patologică
  • după extirparea prostatei, se cauterizează cu grijă toate zonele sângerânde din cavitatea care a rămas în urma operaţiei
  • la terminarea procedurii se introduce un cateter în vezică
  • de obicei se face o irigare a vezicii prin cateter pentru a curăţa orice cheaguri sau sângerări
  • procedura durează în medie între una şi trei ore, în funcţie de mărimea prostatei
  • spitalizarea poate dura pâna la trei nopţi

În general cateterul vezical este scos în prima sau a doua zi. Este posibil ca urinarea să fie dureroasă la început şi poate fi mai frecventă decât de obicei. Această situaţie poate fi atenuată cu ajutorul pastilelor sau a injecţiilor şi devine mai uşoară în câteva zile.

Tehnica laser îndepărtează mult din ţesut, motiv pentru care la început controlul poate fi dificil, dar această situaţie se îmbunătăţeşte pe măsură ce muşchii planşeului pelvin se refac după operaţie. Urina poate conţine sânge timp de 24-48 de ore după îndepărtarea cateterului, iar unii pacienţi în această fază nu pot urina, caz în care se introduce un alt cateter, care se  va scoate după 48 de ore.

Procedura implică efecte secundare?

Mai jos sunt trecute posibilele efecte secundare şi rata riscului de apariţie. Unele dintre ele se rezolvă de la sine  sau sunt  reversibile, altele nu. Efectele secundare care au loc foarte rar ( la mai puţin de 1 pacient din 250) nu au fost menţionate individual. Impactul acestor efecte secundare poate varia foarte mult de la pacient la pacient, însă aceste riscuri vă pot fi prezentate individual de către medicul dumneavoastră.

Efecte secundare     Risc
Senzaţie uşoară de arsură, sângerare şi urinare frecventă temporară- în 90% din cazuri – aproape la toti pacientii
Nu se mai elimina lichid seminal pentru că la ejaculare acesta trece înapoi în vezică (ejaculare retrogradă) – în 90% din cazuri
Apariţia continuă a sângelui în urină  timp de câteva zile – la 1 din 2 & 1 din 10  pacienţi  
Pierderea controlului urinar care poate fi temporară sau permanentă – la 1 din 10 & 1 din 50 de pacienţi  
Este posibil ca tratamentul să nu uşureze toate simptomele – la 1 din 50 şi 1 din 250 de pacienţi
Sângerare care necesită o transfuzie sanguină sau o nouă intervenţie – la 1 din 50 şi 1 din 250 de pacienţi
Lezarea uretrei care cauzează îngustare şi poate necesita o nouă intervenţie – la 1 din 100 şi 1 din 250 de pacienţi
Probleme anestezice sau cardiovasculare care pot necesita terapie intensivă (inclusiv infecţii toracice, embolie pulmonară, accident vascular cerebral, tromboză venoasă profundă, infarct şi deces) –  la 1 din 50 & 1 din 250 de pacienţi (medicul anestezist vă poate estima riscul individual)

Care sunt riscurile de a contracta o infecţie nosocomială (intraspitalicească)?

Riscul de infecţie intraspitalicească este de aproximativ 8% (se poate întâmpla la 8 din 100 de pacienţi); acest risc include MRSA (infecţie cu Staphylococcus aureus rezistent la Meticilină)  sau infecţie gastrică cu Clostridium difficile. Posibilitatea este mai mare în cazul în care faceţi parte dintr-un grup de pacienţi „cu risc crescut” cum ar fi pacienţii cu:

  • tuburi de drenaj pe perioadă îndelungată  (catetere)
  • extirparea vezicii
  • spitalizări îndelungate;
  • internări repetate

 

La ce trebuie să se aştepte pacientul când ajunge acasă?

  • veţi primi o copie a biletului de ieşire pentru dumneavoastră şi una pentru medicul de familie
  • dacă este necesar, veţi primi o reţetă pentru antibiotice sau alte medicamente.
  • se recomadă să beţi în primele 24-48 h dublul cantităţii de lichide pe care le consumaţi în mod normal, pentru a spăla sistemul urinar şi pentru a reduce riscul unei infecţii
  • vă puteţi întoarce la lucru când vă simţiţi suficient de confortabil, iar medicul este mulţumit de progresul dumneavoastră
  • 20% dintre pacienţi au sângerări timp de 10-14 zile de la externare, cauzate de crustele care se desprind de pe cavitatea prostatei. Dacă se întâmplă acest lucru, trebuie să creşteţi cantitatea de fluide ingerate, iar în cazul în care problema nu se remediază, trebuie să vă adresaţi medicului care vă va da o reteta
  • în cazul în care sângerarea este puternică, cu eliminare de cheaguri sau dificultate bruscă de a urina, trebuie să vă adresaţi de urgenţă medicului; este posibil să fiţi internat de urgenţă.

Un anumit grad de pierdere a controlului este obişnuit în primele zile, motiv pentru care este util să începeţi cât mai repede exerciţiile pentru planşeul pelvin care pot ajuta la îmbunătăţirea controlului când mergeţi acasă. Simptomele de vezică hiperactivă pot dura până la trei luni, în timp ce fluxul urinar de obicei se îmbunătăţeşte imediat.

Rezultatele analizelor pentru biopsia finală efectuată asupra ţesutului extirpat vor apărea după 14-21 de zile. Toate biopsiile sunt discutate în detaliu într-o întâlnire a unei echipe multidisciplinare înainte de a decide asupra tratamentului  care trebuie urmat şi veţi fi informat despre aceste rezultate imediat după această discuţie.

Cei mai mulţi dintre pacienţi au nevoie de două trei săptămâni de concediu înainte de a fi pregătiţi să meargă la  muncă. Se recomandă odihnă trei patru săptămâni înainte de a relua lucrul, mai ales dacă aveţi un serviciu care vă solicită fizic. Se recomandă să evitaţi ridicarea de greutăţi pe perioada convalescenţei.

Informaţii generale referitoare la procedurile chirurgicale

Înainte de procedură, trebuie să-i anunţaţi pe medici în cazul în care aveţi:

  • un implant (stent, înlocuire de articulaţie, pacemaker, valvă cardiacă, grefă de vas de sânge)
  • luaţi în mod regulat antiagregante plachetare (medicamente pentru subţierea sângelui: warfarină, aspirină, clopidogrel, rivaroxaban sau dabigatran)
  • sunteţi infectat cu MRSA (Staphylococcus aureus rezistent la Meticilină) sau aţi avut o astfel de infecţie
  • risc crescut de noua variantă a CJD (boala Creutzfeldt-Jakob)(dacă aţi avut  un transplant de cornee, transplant  de dura mater sau vă aflaţi sub tratament cu hormoni de creştere).

După procedură, înainte de a merge acasă vă vom spune cum s-a desfăşurat intervenţia, iar dumneavoastră trebuie să vă asiguraţi că:

  • aţi înţeles ce s-a făcut în timpul procedurii;
  • l-aţi întrebat pe medic dacă totul a decurs conform planului;
  • aţi anunţat echipa de medici dacă simţiţi disconfort
  • aţi înţeles ce trebuie sau ce este interzis să faceţi când ajungeţi acasă;
  • ştiţi cum se vor desfăşura lucrurile de acum înainte
  • aţi întrebat când vă puteţi relua activităţile obişnuite;

Veţi primi toate informaţiile referitoare la lucrurile la care trebuie să fiţi atent după ce mergeţi acasă, precum şi datele de contact ale clinicii în cazul în care apare vreo problemă.

Fumatul şi intervenţia

Ar fi ideal dacă aţi renunţa la fumat înainte de orice procedură medicală, deoarece fumatul poate agrava problemele  urologice şi  creşte riscul de complicaţii post intervenţie.

Condusul după intervenţie

Dumneavoastră vă revine răspunderea să vă asiguraţi că sunteţi apt pentru a conduce după o intervenţie chirurgicală.