Select Page

Chistectomie laparoscopica

Ce implică această procedură?

Îndepărtarea chirurgicală a unuia sau a mai multor chisturi prin operaţie laparoscopica “gaura cheii”, după ce s-a demonstrat că acestea vă cauzează durerea.

Nu toate tipurile de chisturi se pretează intervenţiei laparocopice. Operaţia reprezinta decopertarea foiţei chistului, însă principiile chirurgicale sunt aceleaşi atat la operatia laparoscopica cat si la cea clasica.

Ce alternative există?

  • Monitorizarea – nu se întrerprinde nimic, mai alesdacă simptomele sunt moderate
  • Puncţia şi drenarea chistului –de obicei se efectuează sub anestezie locală
  • Scleroterapie – puncţia şi drenarea chistului urmate de injectarea unui agent care sclerozează (strânge) suprafaţa expusă pentru a preveni recidiva.

 

Cum se desfăşoară ziua  procedurii?

Medicul urolog (sau un membru al echipei sale)  va face o scurtă examinare a istoricului şi a medicaţiei dumneavoastră şi vă va explica din nou în ce constă procedura pentru ca dumneavoastră să vă confirmaţi consimţământul.

Medicul anestezist va discuta cu dumneavoastră  despre opţiunile de anestezie generală sau spinală, precum şi modalităţile de ameliorare a durerii după intervenţie.

Este posibil să vi se recomande utilizarea unei perechi de şosete compresive şi să vi se facă o injecţie cu heparină pentru subţierea sângelui şi pentru prevenirea formării de cheaguri  care ar putea ajunge în plămâni. Echipa de medici va hotărî dacă trebuie să continuaţi utilizarea acestora după ce mergeţi acasă.

Detalii despre procedură

  • de obicei se efectuează sub anestezie generală, iar pacientul doarme pe durata întregii proceduri
  • înainte de procedură, este posibil să vi se administreze un antibiotic injectabil, după o atentă verificare alergologică
  • pe durata operaţiei se introduce un cateter vezical, pentru a monitoriza cantitatea de urină produsă
  • în cazul în care tehnica folosită este „gaura cheii”, cu ajutorul unui ac special se umflă cavitatea abdominală (burta) cu dioxid de carbon
  • operaţia se efectuează prin mai multe incizii la nivelul pielii
  • dacă se face operaţie deschisă, se face o incizie chiar sub cutia toracică, în abdomen
  • rinichiul este expus astfel încât să poată fi tăiată foiţa de deasupra chistului pentru a preveni formarea de lichid în interiorul său.
  • este posibil să se fixeze o bucată de ţesut gras în cavitatea unde se afla chistul, pentru a preveni o nouă formare a acestuia.
  • de obicei se introduce un dren în apropierea rinichiului pentru a colecta fluidul care s-ar putea forma în jurul inciziei
  • se conectează tubul de dren la o pungă de dren externă pentru monitorizarea peste noapte
  • inciziile de tipul „gaura cheii” se închid cu fire absorbabile care nu trebuiesc scoase deoarece dispar în termen de două-trei săptămâni
  • în cazul în care s-a efectuat operaţie deschisă, rana se închide cu cleme, capse sau fire de sutura care se scot de obicei după 7-10 zile
  • veţi primi lichide imediat după operaţie şi vi se va recomanda să vă mişcaţi imediat ce vă simţiţi confortabil (pentru a preveni formarea de cheaguri de sânge în picioare)
  • tubul de dren din rană şi cateterul se scot de obicei a doua zi după procedură
  • spitalizarea durează în medie două-trei zile

Procedura implică efecte secundare?

Mai jos sunt trecute posibilele efecte secundare şi rata riscului de apariţie. Unele dintre ele se rezolvă de la sine  sau sunt reversibile, altele nu. Efectele secundare care au loc foarte rar ( la mai puţin de 1 pacient din 250) nu au fost menţionate individual. Impactul acestor efecte secundare poate varia foarte mult de la pacient la pacient; cereţi sfatul medicului chirurg în legătură cu riscurile şi impactul lor asupra dumneavoastră:

Efecte secundare     Risc
Durere temporară în umăr cauzată de iritarea diafragmei de către dioxidul de carbon – aproape la toţi pacienţii
Meteorism abdominal temporar ( distensie abdominală cauzată de gaze) – aproape la toţi pacienţii
Sângerări, infecţie, durere sau hernie în zona inciziei, care necesită alt tratament -la 1 din 10 & 1 din 50 de pacienţi
Sângerări care necesită operaţie deschisă sau transfuzie de sânge -la 1 din 10 & 1 din 50 de pacienţi
Deschiderea accidentala a cavitatii pulmonare care necesită inserarea temporară a unui dren toracic -la 1 din 10 & 1 din 50 de pacienţi
Lezarea recunoscută (sau nerecunoscută) a structurilor localizate în apropiere (vase de sânge, splină, ficat, rinichi, plămâni, pancreas, intestine) care necesită operaţie mai extinsă – la 1 din 10 & 1 din 50 de pacienţi
Apariţia altor chisturi care pot cauza simptome similare – la 1 din 50 & 1 din 250 de pacienţi

 

Probleme anestezice sau cardiovasculare care pot necesita terapie intensivă (inclusiv infecţii toracice, embolie pulmonară, accident vascular cerebral, tromboză venoasă profundă, infarct şi deces) – la 1 din 50 & 1 din 250 de pacienţi (anestezistul vă poate estima riscul individual)

 

 După îndepărtarea chisturilor prin operaţie deschisă, peretele abdominal (burta) în zona de sub cicatrice se va umfla; aceasta nu este o hernie, ci o lezare a nervilor care poate fi ameliorată prin întărirea muşchilor peretelui abdominal. Fizioterapeutul vă poate arăta tipul de exerciţii care întăresc aceşti muşchi.

Care sunt riscurile de a contracta o infecţie nosocomială (intraspitalicească)?

Riscul de infecţie intraspitalicească este de aproximativ 8% (se poate întâmpla la 8 din 100 de pacienţi); acest risc include MRSA (infecţie cu Staphylococcus aureus rezistent la Meticilină)  sau infecţie gastrică cu Clostridium difficile. Posibilitatea este mai mare în cazul în care faceţi parte dintr-un grup de pacienţi „cu risc crescut” cum ar fi pacienţii cu:

  • tuburi de drenaj pe perioadă îndelungată  (catetere)
  • vezica extirpată;
  • spitalizări îndelungate;
  • internări repetate

 

La ce trebuie să se aştepte pacientul când ajunge acasă?

  • veţi primi recomandări în legătură cu recuperarea la domiciliu
  • veţi primi o copie a biletului de ieşire pentru dumneavoastră şi una pentru medicul curant
  • dacă este necesar, veţi primi o reţetă pentru antibiotice sau alte medicamente.
  • recuperarea completă după procedură va dura între 10 şi 14 zile, iar majoritatea oamenilor îşi pot relua activităţile după două-patru săptămâni
  • vă puteţi întoarce la lucru când vă simţiţi suficient de confortabil, iar medicul curant este mulţumit de evoluţia stării dumneavoastră
  • în cazul în care apare febră, roşeaţă puternică, pulsaţii sau scurgeri din rana din abdomen sau din vreunul dintre orificii, trebuie să îl contactaţi imediat pe medic
  • spasmele dureroase în zona abdomenului sunt foarte frecvente şi pot dura câteva luni, însă asta nu înseamnă că s-a format un nou chist.

 

Informaţii generale referitoare la procedurile chirurgicale

Înainte de procedură, trebuie să-i anunţaţi pe medici în cazul în care aveţi:

  • un implant de corp străin (stent, înlocuire de articulaţie, pacemaker, valvă cardiacă, grefă de vas de sânge)
  • luaţi în mod regulat antiagregante plachetare (medicamente pentru subţierea sângelui: warfarină, aspirină, clopidogrel, rivaroxaban sau dabigatran)
  • o infecţie actuală cu MRSA (Staphylococcus aureus rezistent la Meticilină)  sau aţi avut o astfel de infecţie în trecut
  • risc crescut de noua variantă a CJD (boala Creutzfeldt-Jakob)(dacă aţi avut  un transplant de cornee, transplant  de dura mater sau vă aflaţi sub tratament cu hormoni de creştere).

După procedură, înainte să plecaţie acasă, vă vom spune cum s-a desfăşurat intervenţia, iar dumneavoastră trebuie să vă asiguraţi că:

  • aţi înţeles ce s-a făcut în timpul procedurii;
  • l-aţi întrebat pe medic dacă totul a decurs conform planului;
  • aţi anunţat echipa de medici dacă simţiţi disconfort
  • aţi înţeles ce puteţi face şi ce este interzis să faceţi după ce ajungeţi acasă;
  • ştiţi cum se vor desfăşura lucrurile de acum înainte
  • aţi întrebat când vă puteţi relua activităţile obişnuite;

Veţi primi toate informaţiile referitoare la lucrurile la care trebuie să fiţi atent după ce mergeţi acasă, precum şi datele de contact ale clinicii, în cazul în care apare vreo problemă.

Fumatul şi intervenţia

Ar fi ideal dacă aţi renunţa la fumat înainte de orice procedură medicală, deoarece fumatul poate agrava problemele  urologice şi poate  creşte riscul de complicaţii post intervenţie.

Condusul după intervenţie

Dumneavoastră vă revine răspunderea să vă asiguraţi că sunteţi apt pentru a conduce după o intervenţie chirurgicală.