Select Page

Biopsie testiculara

(cu sau fara conservarea tesutului testicular)

Ce implică această procedură?

Procedura implică îndepărtarea unei mici bucăţi de ţesut testicular printr-o incizie efectuată în scrot, pentru stabilirea diagnosticului.

Ce alternative există?

  • Monitorizareanu se instituie tratament activ; aceasta poate să includă mai multe ultrasonografii şi autoexaminare testiculară regulată

 

Cum se desfăşoară ziua  procedurii?

Medicul urolog (sau un membru al echipei sale)  va face o scurtă examinare a istoricului şi a medicaţiei dumneavoastră şi vă va explica din nou în ce constă procedura pentru ca dumneavoastră să vă confirmaţi consimţământul.

Medicul anestezistul va discuta cu dumneavoastră  despre opţiunile de anestezie generală sau spinală, precum şi modalităţile de ameliorare a durerii după intervenţie.

Este posibil să vi se recomande utilizarea unei perechi de şosete compresive şi să vi se facă o injecţie cu heparină pentru subţierea sângelui şi pentru prevenirea formării de cheaguri  care ar putea ajunge în plămâni. Echipa de medici va hotărî dacă trebuie să continuaţi utilizarea acestora după ce mergeţi acasă.

Detalii despre procedură

  • procedura se efectuează de obicei sub anestezie generală
  • înainte de procedură, este posibil să vi se administreze un antibiotic intravenos, după o atentă verificare alergologică
  • se efectuează o mică incizie în scrot, deasupra testiculelor
  • printr-o mică incizie în testicul, se poate obţine puţin ţesut testicular
  • se îndepărtează o mică mostră din acest ţesut pentru analiza histopatologică
  • uneori este necesară utilizarea unui ecografpentru a stabili exact zona anormală de unde trebuie să se ia biopsia
  • se închide incizia din testicul şi din scrot cu fire absorbabile care dispar în mod normal în decurs de două-trei săptămâni
  • rana este pansată şi este recomandabil să utilizaţi un suport scrotal

Procedura implică efecte secundare?

Mai jos sunt trecute posibilele efecte secundare şi rata riscului de apariţie. Unele dintre ele se rezolvă de la sine  sau sunt reversibile, altele nu. Efectele secundare care au loc foarte rar ( la mai puţin de 1 pacient din 250) nu au fost menţionate individual. Impactul acestor efecte secundare poate varia foarte mult de la pacient la pacient; cereţi sfatul medicului chirurg în legătură cu riscurile şi impactul lor asupra dumneavoastră:

Efecte secundare     Risc
Inflamaţii şi echimoze la nivelul scrotului care pot dura câteva zile -la 1 din 2 & 1 din 10 de pacienţi
Infecţie la locul inciziei  care necesită tratament cu antibiotic şi posibil şi drenaj -la 1 din 10 & 1 din 50 de pacienţi
Rezultatele analizei patologice ar putea fi neconcludente -la 1 din 10 & 1 din 50 de pacienţi
Lezarea involuntară a testiculului, a epididimului sau a ductelor deferente – la 1 din 50 & 1 din 250 de pacienţi
Atrofierea (micsorarea) testiculului – la 1 din 50 & 1 din 250 de pacienţi
Durere cronică în testicul sau scrot – la 1 din 50 & 1 din 250 de pacienţi
Probleme anestezice sau cardiovasculare care pot necesita terapie intensivă (inclusiv infecţii toracice, embolie pulmonară, accident vascular cerebral, tromboză venoasă profundă, infarct şi deces) – la 1 din 50 & 1 din 250 de pacienţi (anestezistul vă poate estima riscul individual)

 

 

Care sunt riscurile de a contracta o infecţie nosocomială (intraspitalicească)?

Riscul de infecţie intraspitalicească este de aproximativ 8% (se poate întâmpla la 8 din 100 de pacienţi); acest risc include MRSA (infecţie cu Staphylococcus aureus rezistent la Meticilină)  sau infecţie gastrică cu Clostridium difficile. Posibilitatea este mai mare în cazul în care faceţi parte dintr-un grup de pacienţi „cu risc crescut” cum ar fi pacienţii cu:

  • tuburi de drenaj pe perioadă îndelungată  (catetere)
  • vezica extirpată;
  • spitalizări îndelungate;
  • internări repetate

 

La ce trebuie să se aştepte pacientul când ajunge acasă?

  • vor apărea inflamaţii şi echimoze în zona scrotului care pot dura câteva zile
  • analgezicele uşoare de tipul paracetamolului vă pot ajuta în caz de durere şi de asemenea un suport scrotal vă poate fi de folos
  • veţi primi recomandări în legătură cu recuperarea la domiciliu
  • veţi primi o copie a biletului de ieşire pentru dumneavoastră şi una pentru medicul curant
  • dacă este necesar, veţi primi o reţetă pentru antibiotice sau alte medicamente.
  • este recomandat să evitaţi ridicarea de obiecte grele sau exerciţiile solicitante în primele câteva săptămâni după procedură
  • vi se va face o programare pentru a discuta rezultatele biopsiei

 

Informaţii generale referitoare la procedurile chirurgicale

Înainte de procedură

Trebuie să-i anunţaţi pe medici în cazul în care aveţi:

  • un implant de corp străin (stent, înlocuire de articulaţie, pacemaker, valvă cardiacă, grefă de vas de sânge)
  • luaţi în mod regulat antiagregante plachetare (medicamente pentru subţierea sângelui: warfarină, aspirină, clopidogrel, rivaroxaban sau dabigatran)
  • o infecţie actuală cu MRSA (Staphylococcus aureus rezistent la Meticilină)  sau aţi avut o astfel de infecţie în trecut
  • risc crescut de noua variantă a CJD (boala Creutzfeldt-Jakob)(dacă aţi avut  un transplant de cornee, transplant  de dura mater sau vă aflaţi sub tratament cu hormoni de creştere).

După procedură, înainte să plecaţie acasă, vă vom spune cum s-a desfăşurat intervenţia, iar dumneavoastră trebuie să vă asiguraţi că:

  • aţi înţeles ce s-a făcut în timpul procedurii;
  • l-aţi întrebat pe medic dacă totul a decurs conform planului;
  • aţi anunţat echipa de medici dacă simţiţi disconfort
  • aţi înţeles ce puteţi face şi ce este interzis să faceţi după ce ajungeţi acasă;
  • ştiţi cum se vor desfăşura lucrurile de acum înainte
  • aţi întrebat când vă puteţi relua activităţile obişnuite;

Veţi primi toate informaţiile referitoare la lucrurile la care trebuie să fiţi atent după ce mergeţi acasă, precum şi datele de contact ale clinicii, în cazul în care apare vreo problemă.

Fumatul şi intervenţia

Ar fi ideal dacă aţi renunţa la fumat înainte de orice procedură medicală, deoarece fumatul poate agrava problemele  urologice şi poate  creşte riscul de complicaţii post intervenţie.

Condusul după intervenţie

Dumneavoastră vă revine răspunderea să vă asiguraţi că sunteţi apt pentru a conduce după o intervenţie chirurgicală.