Select Page

Disfuncție erectilă (impotența)

Ce este disfuncția erectilă?

Disfuncția erectilă (impotență) este imposibilitatea de a obține sau menține o erecție suficient pentru penetrare și pentru satisfacerea partenerului.

 

Ce ar trebui să fac dacă am probleme de impotență?

Disfuncția erectilă poate fi cauzată de mai mulți factori și poate avea debut brusc sau treptat. Poate fi extrem de supărătoare și duce la îngrijorare și stress. Poate că vi se pare rușinos să discutați cu medicul urolog despre această problemă, dar este important să o faceți astfel încât să primiți ajutor adecvat. Disfuncția erectilă poate fi un semn a unor alte afecțiuni (ex. boli de inimă, diabet), așa că este foarte important să cereți ajutor medical.

Date despre impotență

  • Disfuncția erectilă apare odată cu înaintarea în vârstă și este observată în aproximativ 50% din cazuri la bărbații cu vârste între 40 și 70 de ani.
  • Este asociată de obicei cu obezitatea, hipertensiunea arterială, valori crescute ale colesterolului și cu diabetul.
  • Istoricul pacientului, examenul fizic și analizele uzuale din sânge scot la iveală cele mai multe cauze ale disfuncției erectile care pot beneficia de tratament.
  • Tratamentul cu medicamente administrate oral este prima opțiune pentru cei mai multi bărbați.
  • Alte metode de tratament sunt indicate doar dacă medicația se dovedește a fi ineficientă, dacă produce efecte secundare sau nu poate fi administrată datorită unei afecțiuni medicale specifice preexistente.

La ce să mă aștept dacă merg la medic?

Medicul urolog va aplica o schemă de evaluare a disfuncției erectile (impotență). Aceasta cuprinde istoricul dumneavoastră medical, examenul fizic și analize de laborator.

Cauzele disfuncției erectile

Aproximativ 90% dintre bărbații cu disfuncție erectilă au cel puțin o afecțiune care o cauzează. Componența psihogenă este întâlnită la doar aproximativ 10% dintre bărbații cu impotență, 90% având o afecțiune de bază:

  • Boli cardiovasculare (40%);
  • Diabet zaharat (33%);
  • Disfuncții hormonale – ex. niveluri crescute ale prolactinei sau niveluri scăzute ale testosteronului) și medicamente (ex. antihipertensive, antipsihotice, antihistaminice, heroină, cocaină, metadonă) (11%);
  • Afecțiuni neurologice (10%);
  • Chirurgia în sfera pelvină sau traumă (3-5%);
  • Anomalii anatomice – fren prepuțial scurt, fimoza, Boala Peyronie, inflamație, curbură peniană (1-3%).

Tratamentul disfuncției erectile

Îmbunătățirea stilului de viață printr-o dietă bine echilibrată, reducerea consumului de alcool, scăderea în greutate și exercițiul fizic regulat pot avea efecte benefice în cadrul disfuncției erectile.

Tratamentul specific include:

  • Scăderea în greutate și creșterea activității fizice (pot reduce riscul disfuncției erectile cu până la 70%);
  • Tratamentul oricărei disfuncții hormonale (tratamentul cu testosteron este indicat doar dacă nivelul acestuia este scăzut);
  • Modificări ale stilului de viață (reducerea stresului, oprirea fumatului, scăderea consumului de alcool și renunțarea la droguri);
  • Tratamentul oricărei anomalii anatomice prezente (ex. circumcizie, frenuloplastie);
  • Terapie psihologică dacă este necesară.

1. Prima linie de tratament medicamentos sunt inhibitorii de fosfodiesterază: Sildenafil (Viagra), Tadalafil (Cialis), Vardenafil (Levitra) și Avanafil (Spedra). Aceste medicamente au efect doar când sunt folosite împreună cu stimularea sexuală. Aceste medicamente nu trebuie utilizate dacă luați nitriți (ex. isosorbid) pentru angină pectorală.

2. Injecții intracavernoase

Autoadministrarea injecțiilor cu prostaglandină E1 (Caverject sau Invicorp) sunt un mijloc simplu de a obține o erecție naturală.

3. Tratament intrauretral

Este o alternativă pentru administrarea prostaglandinei folosind o capsulă sau gel ce se aplică la nivelul meatului uretral. Medicamentul se absoarbe prin mucoasa uretrală și ajută la inițierea erecției. Unii bărbați simt o senzație de arsură la nivelul aplicării, dar acest tip de terapie este o alternativă pentru pacienții care nu doresc injecții intracavernoase.

4. ESWT DUOLITH SD1 T-Top (Extracorporeal Shock Wave Therapy- Terapie extracorporeal cu unde de soc) 

 Terapia cu unde de șoc extracorporală este utilizată pentru tratamentul disfuncției erectile (DE) de origine vasculară de aproape un deceniu. Când se tratează disfunctie sexuala cu terapie cu unde de șoc, undele de șoc de intensitate scăzută sunt aplicate în diferite zone de tratament de pe penis și pe perineu. Undele de presiune acustică sunt aplicate in zona penisului, zona de tratament, încurajând neovascularizarea în interior penisului, creând noi vase de sânge în țesutul penisului, care permit pacientului să obțină și să mențină erecții ferme.

5. Pompa de vacuum

Pompa de vacuum este o metodă simplă pentru obținerea erecției pentru 30-45 minute prin ‘’aspirarea’’ sângelui în penis și menținerea acestuia cu ajutorul unui inel aplicat la baza penisului. Ejacularea poate fi împiedicată de inelul aplicat, dar tehnica aceasta este una simplă, sigură și fără efecte secundare semnificative.

6. Chirurgia vasculară/Angioplastia

Dacă există un obstacol într-o arteră de calibru mare care transportă sângele la penis, reconstrucția arterială sau angioplastia sunt indicate pentru a face posibilă obținerea erecției. Obstacolele arteriale în aceste situații apar de obicei datorită unui traumatism la nivelul bazinului.

7. Protezare peniană

Montarea unei proteze peniene (implant) este ultima soluție de tratament și se folosește când toate celelalte metode de tratament au eșuat. Aceasta implică o procedură chirurgicală realizată printr-o mică incizie la nivelul joncțiunii peno-scrotale. Pacientul merge acasă a doua zi postoperator dacă nu există complicații; proteza poate fi folosită pentru contact sexual la 6 saptămâni de la intervenție. Rata complicațiilor este mică într-un centru specializat pe protezare peniană. Riscul de infecție este sub 2% și peste 85% dintre dispozitive sunt funcționale la 10 ani postoperator.

[ea_bootstrap scroll_off='true']